Programul pilot de suport alimentar în școli din România, implementat între 2016 și 2023, necesită o reevaluare serioasă, relevă un raport recent al Băncii Mondiale. Documentul, postat pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, evidențiază faptul că, deși inițiativa vizează asigurarea unei alimentații sănătoase pentru elevi, rezultatele obținute până acum arată că este nevoie de un curaj de a reconfigura obiectivele și strategia programului.
O inițiativă necesară, dar insuficientă în forma actuală
De peste șapte ani, autoritățile au lansat acest program pilot în cadrul eforturilor de a combate problemele legate de alimentația precară a elevilor din zone vulnerabile. Astfel, potențialul de a asigura o nutriție adecvată pentru copiii din medii defavorizate reprezintă o prioritate pentru guvern. Cu toate acestea, potrivit raportului Băncii Mondiale, modul în care a fost structurat și implementat programul nu a adus rezultatele așteptate, fiind nevoie de o “revizuire aprofundată a obiectivelor.”
Specialiștii atrag atenția că, deși sistemul de distribuție a alimentelor a fost intensificat, impactul asupra bunăstării și performanței elevilor nu s-a tradus în rezultate clare. În plus, variabilele legate de calitatea alimentației și de accesibilitatea în anumite zone rămân o problemă. Este cazul multor comunități rurale sau urbane defavorizate, unde programul a fost frecvent considerat insufficient pentru a înțepa adevărata problemă a alimentației exacte și sănătoase.
Provocări în implementare și direcții de îmbunătățire
Din analiza studiului reiese că programul, deși bine intenționat, nu a fost adaptat suficient pentru a răspunde efectiv nevoilor diverse ale elevilor. Una dintre principalele constatări ale raportului indică faptul că, pentru a avea un impact remarcabil, este nevoie de o reevaluare a modului în care sunt alocate resursele și de identificarea clară a obiectivelor strategice.
“Sunt necesare o revizuire aprofundată a obiectivelor, precum și o testare a unor modele diferite de distribuție și de conținut alimentar,” explică experții. În același timp, este imperativ să se asigure un control mai riguros asupra calității alimentelor, precum și o monitorizare eficientă pentru a evalua continuu rezultatele și pentru a ajusta intervențiile.
Conform sursei, o problemă majoră o reprezintă lipsa unui cadru clar care să încurajeze coordonarea între toate nivelurile responsabile de implementare, de la autoritățile centrale și până la administrațiile locale. În condițiile în care resursele sunt deja limitate, o astfel de abordare poate duce la risipă și la rezultate insuficiente.
Următorii pași: o reformă necesară în planificare și execuție
Susținătorii inițiativei argumentează că, pentru ca programul de suport alimentar să devină cu adevărat eficient, trebuie revise sistemele de selecție a beneficiarilor, de aprovizionare și de distribuție. În plus, dialogul cu comunitățile locale și cu părinții trebuie consolidat pentru a înțelege mai bine provocările concrete și pentru a adapta intervențiile.
Perspectiva evidențiată de experți și oficiali este că un proces de reformare profundă în această direcție nu doar că va crește eficiența programului, ci îi va permite să devină un instrument de prevenție socială și de îmbunătățire a nivelului de sănătate al elevilor. Este nevoie ca autoritățile să nu mai privească acest suport alimentar ca pe o soluție temporară, ci ca pe o componentă integrată a sistemului educațional și social.
Deocamdată, autoritățile rămân în expectativă, urmând să analizeze recomandările experților și să adapteze strategia. În timp ce pași concreți în această direcție sunt încă în discuție, speranța rămâne ca, în viitorul apropiat, programul să devină mai eficient și mai orientat spre rezultatele dorite: o generație de elevi sănătoși, motivați și capabili să pună bazele unei societăți mai echilibrate.
