Serbia tăie legăturile cu Rusia pentru aprovizionarea cu energie, optând pentru diversificare în plin război în Ucraina
Într-o mișcare strategică menită să reducă dependența energetică de Rusia, Serbia caută acum soluții alternative pentru aprovizionarea cu gaze naturale. Președintele Aleksandar Vucic a confirmat, miercuri, într-un interviu pentru Reuters, că țara balcanică a intrat în negocieri pentru a achiziționa gaze prin mecanismele de cumpărare ale Uniunii Europene. Anunțul survine într-un moment în care Europa încearcă să își reducă dependența de livrările rusești, iar Serbia, deși nu încă membră UE, pare hotărâtă să își alinizeze politica energetică cu tendințele continentale.
O ajustare strategică în contextul conflictului din Ucraina
Anunțul vine în contextul războiului din Ucraina, provocat de invazia Rusiei declanșată în februarie 2022. Rusia a fost până acum principalul furnizor de energie pentru majoritatea țărilor din Europa, inclusiv pentru Serbia, care se afla într-o poziție delicată: fiind un stat candidat la aderarea la UE, dar și având o relație strânsă cu Moscova. În ultimul an, însă, presiunea internațională și sancțiunile impuse Rusiei au făcut ca Serbia să caute alte alternative pentru a-și asigura resursele energetice esențiale, mai ales în contextul în care criza energetică globală devine tot mai acută.
Vucic a afirmat că se află în discuții intense pentru a diversifica sursele de gaz, inclusiv prin intermediul mecanismelor UE de achiziție comună. “Suntem conștienți că trebuie să reducem dependența de Rusia, și de aceea explorăm toate opțiunile, inclusiv participarea la achiziții comune europene pentru gaze,” a explicat el. Deși Serbia nu a anunțat încă un acord concret, declarațiile oficialului indică o intenție clară de a urma trendul continentului, mai ales dat fiind faptul că Uniunea Europeană și-a propus să devină independentă de sursele rusești de energie până în 2027.
Posibile beneficii și provocări pentru Serbia
Diversificarea surselor de aprovizionare energetică vine cu beneficii evidente pentru Serbia. În primul rând, aceasta poate reduce vulnerabilitatea țării în fața perturbărilor de pe piața globală și a sancțiunilor impuse Rusiei, care afectează atât companiile, cât și populația. În plus, asocierea cu mecanismele de achiziție ale UE poate aduce stabilitate și transparență în ceea ce privește prețurile și furnizorii de gaze.
Totuși, această strategie nu este lipsită de provocări. În primul rând, Serbia trebuie să găsească infrastructura necesară pentru a importa gaze din alte surse, fie prin terminale de GNL (gaz natural lichefiat), fie prin conectarea la rețelele europene. În plus, aderența la mecanismele UE în domeniul energetic ponderează și asupra politicii interne, reprezentând o schimbare semnificativă în abordarea vechilor relații cu Rusia.
Pe de altă parte, diverși analiști atrag atenția că, deși aceste inițiative sunt binevenite, ele nu vor putea combate pe termen scurt dependența totală de Rusia, ceea ce impune ca Serbia să continue eforturile pentru dezvoltarea capacităților de stocare și de producție proprie.
Perspective și următorii pași
Decizia Serbiei de a se alinia noii politici europene în domeniul energetic semnalează o schimbare de paradigmă pentru această țară, în ciuda menținerii unei poziții de echilibru între Rusia și Occident. În următoarele luni, oficialii de la Belgrad se așteaptă să finalizeze negocierile pentru accesul la gazele europene și să pună în aplicare investițiile necesare infrastructurii.
În același timp, evoluțiile de pe scena geopoliticală vor continua să influențeze deciziile energetice ale Serbiei, chiar și în contextul aderării la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, acest pas indică clar dorința Serbiei de a-și reafirma independența față de sursele rusești și de a se integra mai ferm în uniunea energetică a continentului, într-un moment de criză globală și de instabilitate geopolitică.
