Primarii din România, la limita suportabilității: Emil Drăghici acuză un nivel de umilire fără precedent
Situația din administrația locală românească a ajuns acum într-un punct critic, susține Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România și primar al comunei Vulcana-Băi, din Dâmbovița. Într-o declarație exclusivă pentru Agerpres, el avertizează asupra unui climat de nemulțumire și frustrare care devine din ce în ce mai dificil de gestionat pentru edilii din întreaga țară.
„Nemulțumirile primarilor au ajuns la o cotă de nesuportat,” a afirmat Drăghici, subliniind că, în opinia sa, nivelul de umilință la care au fost supuși de către autoritățile centrale nu a mai fost întâlnit până acum într-un asemenea grad. Acesta nu a ezitat să facă o comparație dură cu situația de până acum, spunând că „primarii niciodată nu au fost atât de umiliți cum a făcut-o premierul Ilie Bolojan”, fără a detalia însă remaracele respective. În acest context, liderul asociației alertează pentru ziua de marți, când este programată o nouă întâlnire sau protest la nivel local, pentru a încerca să atragă atenția asupra problemelor acute cu care se confruntă administrațiile din teritoriu.
Contextul problemei – o administrație locală în criză
De-a lungul anilor, rolul primarilor s-a extins dincolo de simplele atribuții administrative, devenind adevărate punți între cetățeni și autoritățile centrale, dar și șanse de dezvoltare locală. În ultimele luni, însă, aceștia s-au plâns de lipsa de sprijin financiar, de dificultăți în gestionarea proiectelor de infrastructură și de o legislație tot mai restrictivă, dar și de presiunea constantă a politicilor guvernamentale, percepută ca fiind uneori excesivă sau injustă.
Declarațiile lui Emil Drăghici survine într-un context în care criza economică și financiară, cauzată de inflație, creșteri de prețuri și scăderi ale fondurilor europene, perpetuează dificultăți ce se răsfrâng direct asupra bunului mers al administrațiilor locale. Primarii se simt neglectați, într-un spirit de frustrare acumulat, care riscă să se manifeste în proteste sau chiar în acțiuni de blocare a unor proiecte esențiale.
Satul românesc, vicisitudini și apel la solidaritate
Comuna Vulcana-Băi, din Dâmbovița, reprezintă exemplul situat în centrul acțiunilor și discursurilor recente. Acolo, primarul Emil Drăghici a anunțat că măsurile de protest vor fi intensificate dacă autoritățile centrale nu vor oferi soluții concrete pentru sprijinirea administrațiilor locale. În ciuda criticilor dure, acesta afirmă că a încercat de-a lungul timpului dialogul, însă și-a dat seama că e nevoie de o voce mai puternică pentru a fi auzită în fața decidenților.
Pe măsură ce nemulțumirile capătă amploare, așteptările pentru un răspuns din partea guvernanților sunt tot mai stringente. În ultimele zile, s-au formați un număr tot mai mare de consilii locale care susțin ideea de a recurge la acțiuni de protest, chiar de blocare temporară a unor proiecte depuse sau derulate cu fonduri europene. Probabil, aceste măsuri vor fi încununate de succes sau nu, în funcție de capacitatea autorităților centrale de a înțelege și a răspunde acestor solicitări directe ale administrațiilor locale.
Perspective și așteptări
Deja, zvonurile din mediul administrativ indică faptul că discuțiile programate pentru zilele următoare ar putea deschide calea către soluții concrete sau, cel puțin, către un angrenaj de dialog mai eficient între guvern și primari. În același timp, liderii locali rămân determinați să continue lupta pentru drepturile și resursele comunităților pe care le reprezintă, fiind conștienți că numai prin unire și presiune civic-legală pot obține rezultate reale.
Pentru moment, însă, pe scena politicii locale și naționale predomină sentimentul de incertitudine, fiind așteptate informații despre pașii următori, planurile concrete de intervenție și modul în care actuala criză va fi gestionată pentru a asigura funcționarea normală a administrației locale în beneficiul cetățenilor. Într-un climat tensionat, primarii români își păstrează vigilența și așteaptă, cu speranța, un semn clar din partea factorilor decizionali.
