Premierul Ilie Bolojan a manifestat scepticism cu privire la posibilitatea implementării cu succes a unei măsuri de interzicere a accesului tinerilor sub 16 ani pe platformele de socializare. În cadrul unei conferințe de presă, oficialul a explicat că astfel de interdicții, pe cât de bine intenționate, sunt dificil de aplicat în practică, având în vedere nivelul de abilitate al minorilor de a ocoli restricțiile.
O măsură dificil de făcut să funcționeze în practică
Bolojan consideră că, în actualul context digital, tinerii sunt extrem de pricepuți în a lărgi barierele tehnologice și a găsi metode de a accesa platformele social media prin intermediul VPN-urilor, device-urilor alternative sau altor soluții clandestine. “E greu azi să iei o măsură care să pună în practică o astfel de măsură. Copiii au abilități suficiente pentru a ocoli astfel de interdicții”, a afirmat premierul. Această perspectivă nu este singulară în spațiul politic și tehnologic, fiind împărtășită și de specialiști în securitate cibernetică și educație digitală, care avertizează că restricțiile de vârstă pot fi relativ ineficace dacă nu sunt însoțite de politici de educație și responsabilizare.
De ce sunt atât de dificil de aplicat interdicțiile?
Problema principală constă în natura tehnologiei moderne. Platformele sociale, precum TikTok, Instagram sau Snapchat, operează pe baze algoritmice sofisticate, extrem de greu de monitorizat și de controlat strict la nivelul fiecărui utilizator. În plus, minorii au adesea suport tehnic sau influență din partea părinților și a mediului social, care poate contribui la bypassing regulilor impuse de autorități sau școli. În cazul în care părinții nu se implică activ sau nu implementează reguli clare, interdicțiile legale pot deveni doar formalități.
Impactul asupra tinerilor și a societății
Expunerea excesivă a minorilor la mediul online a devenit o problemă stringentă pentru autorități, psihologi și educatori. Tinerii petrec din ce în ce mai mult timp în virtual, fiind expuși riscurilor de cyberbullying, dezinformare sau influenței negative. În absența unor măsuri eficiente, riscurile pot fi accentuate, iar efectele negative pot fi dificil de gestionat. În același timp, forțarea unor măsuri restrictive fără o fundamentare solidă poate duce la crearea unei false impresii de siguranță, întrucât aceste platforme și tehnologiile evoluează rapid.
Posibile alternative și răspunsuri din partea autorităților
Dacă interdicțiile totale par dificil de implementat, autoritățile caută alte soluții pentru protejarea minorilor pe internet. Educația digitală și campaniile de conștientizare devin piloni esențiali, în paralel cu colaborări cu platformele sociale pentru crearea unor setări mai stricte pentru conturile minorilor. În plus, autoritățile locale și școlile încep să dezvolte programe de educație în domeniul siguranței online, încercând să ofere tinerilor instrumente pentru a naviga în siguranță și a recunoaște riscurile virtuale.
Viitorul reglementărilor în mediul online
Specialiștii avertizează că reglementările trebuie să fie flexibile și să țină cont de rapiditatea cu care evoluează tehnologia, dar și de realitatea digitală a tinerilor. În timp ce o interdicție strictă pare dificil de pus în aplicare, se impun măsuri combinate, bazate pe educație, supraveghere și colaborare cu platformele de social media. Respectiv, o strategie eficientă va trebui să integreze atât controlul tehnologic, cât și responsabilizarea părinților și a școlilor.
Între timp, oficialii rămân atenți la dinamica online și pregătesc noi inițiative menite să asigure o protecție mai eficientă pentru minorii și o perspectivă echilibrată asupra libertății de exprimare și a siguranței în mediul digital. Deși o soluție rapidă și completă nu pare să fie în vedere în momentul de față, comunitatea amenajată în jurul acestei problematici indică o dezbatere tot mai acută despre responsabilitatea comună în fața provocărilor digitale.
