Guvernul României face un pas important în transparența față de starea administrației locale, prezentând o analiză comparativă asupra situației din țară și din celelalte state membre ale Uniunii Europene. Un document recent, publicat de Executiv, evidențiază dezechilibrele structurale care caracterizează de ani buni administrația locală din România, utilizând date colectate în ultimii ani pentru a oferi o perspectivă clară asupra locului țării noastre în peisajul european. În timp ce alte state membre au reușit să-și diversifice și să-și responsabilizeze gestionarea fondurilor locale, România se confruntă cu dependență excesivă de sprijinul de la bugetul central.
Dependenta de transferurile de la bugetul de stat, o problemă majoră pentru administrațiile locale românești
Un aspect alarmant analizat de Guvern este dependența foarte mare de transferurile de la bugetul de stat. Potrivit datelor prezentate, veniturile provenite din aceste transferuri reprezintă aproximativ 7,43% din produsul intern brut al țării. În același timp, veniturile proprii ale administrațiilor locale sunt semnificativ mai mici comparativ cu alte state europene, demonstrând un grad redus de autonomie financiară. În comparație, în multe țări din UE, autoritățile locale dispun de un spectru larg de resurse interne pentru a-și asigura serviciile către cetățeni, ceea ce, în cazul României, lipsește cu desăvârșire.
Această dependență face ca sănătatea financiară a administrațiilor locale să fie vulnerabilă, precum și capacitatea lor de a aborda în mod eficient investițiile și modernizările necesare. Fenomenul nu este nou, dar devine tot mai acut în contextul noilor provocări economice și sociale, mai ales după criza generată de pandemie și tensiunile geopolitice din regiune.
Situația problemelor de administrație locală în contextul european
Conform documentului publicat, un alt aspect în dezbatere ține de capacitatea administrațiilor locale din alte state UE de a-și diversifica sursele de venit și de a-și eficientiza gestionarea resurselor. În majoritatea țărilor dezvoltate, autonomia locală este mai bine articulată, ceea ce permite orașelor și comunelor să-și finanțeze proiectele prin taxe locale, impozite și alte forme de venit propriu.
La nivel european, în medie, administrațiile locale asigură o proporție mai mare din bugetele relativ la PIB, fiind mai libere să-și decidă prioritățile și să-și adapteze serviciile conform nevoilor comunităților. În România, însă, aceste mecanisme sunt încă la început de drum, iar rezultatul este o administrație fragilă, dependentă puternic de deciziile centralelor.
Perspective și ajustări pentru un sistem mai echilibrat
Guvernul recunoaște dincolo de cifre și dificultățile exacerbate de această situație, subliniind necesitatea de a implementa reforme menite să provoace o redistribuire mai echilibrată a resurselor. În planuri macroeconomice și de dezvoltare locală se insinuează ideea de a reduce această dependență de transferuri și de a stimula venituri proprii, inclusiv prin facilitarea unor forme de fiscalitate locale și creșterea responsabilității administrative.
Pe termen scurt și mediu, autoritățile iau în calcul măsuri concrete pentru a îmbunătăți autonomia și responsabilitatea gestionării fondurilor locale, însă implemetarea acestor reforme necesită timp și consens politic. O mai mare responsabilizare a autorităților locale, dar și sprijin pentru creșterea capacității lor financiare, ar putea schimba fundamental modul în care sunt administrate serviciile către cetățeni și, implicit, calitatea vieții acestora.
Ce urmează pentru administrația locală din România?
Deciziile luate în aceste domenii vor influența în mod direct dinamica dezvoltării regionale și, implicit, competitivitatea economică a României în cadrul Uniunii Europene. Cu toate că diferențele din partea de frontieră a UE rămân evidente, posibilitatea de a reduce dependența de bugetul național oferă speranța unor reforme profunde, menite să încurajeze responsabilitatea și inovarea în gestionarea fondurilor locale.
Urmează, așadar, ani de eforturi pentru o administrație locală mai modernă, mai finanțabilă și mai responsabilă. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor fi puse în practică efectiv, iar rezultatele vor determina, în timp, o schimbare reală în modul în care comunitățile românești sunt gestionate și dezvoltate pe termen lung.
