Postul Paștelui 2026: Începuturi și Tradiții
În perioada premergătoare Paștelui din 2026, credincioșii ortodocși se pregătesc să înceapă postul, care va debuta pe 23 februarie. Această etapă importantă din calendarul religios precede sărbătoarea Învierii, ce va fi celebrată pe 20 aprilie, o dată diferită față de Paștele Catolic, ce va avea loc pe 5 aprilie.
Spiritul și Semnificația Postului
Postul Paștelui nu este doar o simplă restricție alimentară, ci un proces spiritual menit să aducă îmbunătățiri sufletești și să întărească relația credincioșilor cu divinitatea. „Postul oferă bucuria de a trăi împreună cu Hristos… este o jertfă plină de bucurie”, subliniază ÎPS Laurențiu, Mitropolitul Ardealului. Această perioadă este marcată de căință, rugăciune și fapte bune, încurajându-i pe credincioși să se apropie de esența sărbătorii Învierii.
Vinerea Mare, cunoscută și drept Vinerea Patimilor, reprezintă un moment culminant al acestui post. Credincioșii se dedică reculegerii și rugăciunii, onorând suferința lui Iisus Hristos. „Practicile tradiționale din această zi, cum ar fi cultul Crucii, subliniază profunzimea acestei perioade de doliu și reflecție”, adaugă un preot din Timișoara.
Un Început Diferit pentru Catolici
Pentru catolici, postul începe mai devreme, cu Miercurea Cenușii pe 18 februarie. Aceasta este o zi de penitență, când preoții aplică cenușă pe frunțile credincioșilor, semnificând efemeritatea vieții și chemarea la pocăință. „Cenușa este un simbol al întoarcerii la Dumnezeu și al nevoii de purificare a sufletului”, explică un preot din București.
Această practică are rădăcini adânci în tradiția Catolică, având evoluții notabile de-a lungul secolelor. În trecut, penitentele îmbrăcate în haine de pocăință circulau prin oraș, amintind comunității despre importanța penitentei. Cu trecerea timpului, însă, această tradiție a evoluat, punând accent pe interiorizarea ritualurilor de căință.
Provocările și Cerințele Spiritualității
Postul de 40 de zile, ce se întinde de la începutul Postului Mare până la Sâmbăta Mare, nu doar că îndeamnă la abținerea de la alimente, ci și la o introspecție profundă și la intensificarea rugăciunilor. „Postul nu trebuie înțeles ca o sumă de restricții, ci ca o școală a libertății de a iubi pe Dumnezeu”, afirmă Patriarhul Daniel.
Acesta subliniază de multe ori că postul este de fapt o ofrandă, un act de intimitate cu divinitatea, având o dimensiune biologică, în care credincioșii se hrănesc cu alimente naturale, absorbite direct din natură. Această abordare holistică face ca postul să fie nu doar o practică religioasă, ci și un mod de viață care promovează sănătatea fizică și spirituală.
Sfârșitul Postului Mare și Sărbătorile Pascale aduc împreună comunitățile religioase, cu saluturi precum „Hristos a Înviat!” și răspunsul „Adevărat a Înviat!”, întărind legăturile interumane și spiritualitatea comună. Pe măsură ce se apropie această perioadă, fie că vorbim despre ortodocși sau catolici, mesajul unității și al iubirii divine rămâne central în practică.
