Poluanții eterni, o amenințare pentru sănătatea umană și mediul înconjurător, ar putea costa Uniunea Europeană între 330 de miliarde și 1.700 de miliarde de euro până în 2050, potrivit unui studiu recent. Acest impact financiar semnificativ este legat de măsurile pe care UE le va adopta pentru a reduce prezența poluanților per- și polifluoroalchilați (PFAS) în mediu și în produsele de consum.
Impactul PFAS asupra sănătății umane și mediului
PFAS sunt substanțe chimice utilizate pe scară largă în diverse produse, de la cutii de pizza și îmbrăcăminte la ustensile de bucătărie și ambalaje, datorită proprietăților lor antiaderente, impermeabile și rezistente la căldură. Cu toate acestea, ele se descompun extrem de lent, ceea ce le-a conferit porecla de “poluanți eterni”. Mai mult, PFAS pot avea efecte nocive asupra sănătății, inclusiv creșterea nivelului de colesterol și a riscului de cancer, precum și efecte asupra fertilității și dezvoltării fătului.
Măsuri de reducere a impactului PFAS
Comisia Europeană dorește să interzică PFAS în produsele de consum curent, prevăzând totuși excepții pentru sectoarele strategice. “Scenariul cel mai costisitor include o depoluare extinsă a solurilor și tratarea apelor uzate pentru a garanta respectarea standardelor de mediu ridicate în apă, pentru aproximativ douăzeci de PFAS”, se arată în studiul menționat. Pe de altă parte, “scenariul de 330 de miliarde de euro corespunde, în schimb, opririi totale a producției și utilizării PFAS, dar fără tratarea suplimentară a apei potabile și fără tratarea specifică a apelor uzate”.
Perspective și următorii pași
Propunerea de lege a Comisiei Europene nu este așteptată înainte de sfârșitul anului 2026, într-un context marcat de numeroase incertitudini cu privire la derogările de care ar putea beneficia anumite industrii. Pentru a legifera, Bruxelles trebuie să se bazeze în prealabil pe două avize decisive ale Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA): unul așteptat în martie privind evaluarea riscurilor PFAS, celălalt prevăzut pentru sfârșitul anului 2026 privind impactul socio-economic al unei interdicții în UE. În acest context, reducerea impactului PFAS asupra sănătății umane și mediului rămâne o prioritate pentru Uniunea Europeană, care trebuie să găsească un echilibru între protecția mediului și nevoile industriale.
