Conform G4Media: Scriitorul și eseistul ANDREI PLEȘU a criticat ferm retorica patriotardă, pornind de la sintagma „naționalism sănătos” lansată recent în spațiul public de președintele Nicușor Dan. Într-un text de opinie publicat pe pagina sa de Facebook, intitulat „Patria și mapamondul”, PLEȘU a subliniat capcanele și ridicolul mândriei naționale exacerbate, relatând o experiență personală.
Pericolul excesului naționalist
PLEȘU amintește de episodul în care, în tinerețe, încerca să explice unui prieten străin originile unor cuvinte românești. Prietenul său, impresionat de complexitatea și vechimea limbii române, ar fi exclamat: „Ce limba splendidă aveți! Poate cea mai frumoasă din lume!”. Această replică, aparent un compliment, a declanșat la tânărul PLEȘU un puternic sentiment de iritare. El a realizat atunci că admirația dezinteresată pentru ceea ce este „al tău” poate degenera ușor în auto-suficiență și într-o formă de superioritate care, în cele din urmă, devine obtuză și izolantă.
Retorica „sănătoasă” și implicațiile sale
Eseistul subliniază că sintagma „naționalism sănătos”, utilizată de Nicușor Dan fără o delimitare clară, este extrem de periculoasă. Aceasta poate fi interpretată ca o invitație la o formă de naționalism convenabil, care să nu deranjeze, dar care, în esență, alimentează aceleași impulsuri egoiste și închise. PLEȘU avertizează că orice formă de excludere, de tipul „noi” contra „ceilalți”, este un pas spre fundamentalism.
El critică ideea că un naționalism „sănătos” ar fi acela care se limitează la un patriotism benign, la un cult al steagului și al imnului, fără a deschide un spațiu de dezbatere critică. Potrivit lui PLEȘU, adevărata patriotism nu se oprește la granițele naționale, ci implică și o deschidere către lume, către celelalte culturi și civilizații. A te mândri cu ceea ce este al tău nu ar trebui să însemne a te considera mai bun decât ceilalți, ci a înțelege valoarea unică a propriei identități într-un context global.
PLEȘU menționează că în momentul în care s-a simțit stânjenit de complimentul primit de tânăr, a înțeles că adevărata apreciere a valorilor naționale nu se măsoară prin comparație, ci prin înțelegerea profundă a propriei culturi și prin capacitatea de a o integra armonios în universul cultural larg.
Deschiderea către mapamond
Eseistul consideră că orice formă de naționalism care se închide în sine și își refuză dialogul cu exteriorul este sortită eșecului. Pentru a fi cu adevărat „sănătos”, patriotismul trebuie să fie însoțit de o curiozitate autentică față de ceilalți, de o recunoaștere a valorilor universale și de o deschidere spre un dialog constructiv. În caz contrar, el riscă să devină o formă de autarhie culturală, un ecou gol al unei mândrii nejustificate.
PLEȘU sugerează că, în loc să se axeze pe definirea unui „naționalism sănătos”, ar fi mai productiv să se promoveze o cultură a deschiderii și a respectului reciproc, în care fiecare națiune își recunoaște valoarea intrinsecă, dar și propria contribuție la mozaicul complex al umanității. A te mândri cu limba română, cu istoria sau cu tradițiile românești este un lucru firesc și de dorit, însă acest lucru nu ar trebui să conducă la o subestimare sau la un dispreț față de celelalte culturi.
Faptul că un intelectual de calibrul ANDREI PLEȘU atrage atenția asupra acestor nuanțe semnalează importanța unei dezbateri raționale și mature pe tema identității naționale într-o societate din ce în ce mai conectată global.
Sursa: G4Media
