Plafonarea adaosului comercial: O măsură cu efecte limitate în combaterea inflației
Cluj-Napoca – O analiză recentă a cercetătorilor de la Romanian Economic Monitor (RoEM), un proiect al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai, arată că plafonarea adaosului comercial nu reprezintă o soluție eficientă pe termen lung pentru reducerea inflației. Cercetarea subliniază că măsurile de acest fel, deși pot oferi un beneficiu temporar, nu abordează cauzele reale ale crizei costului vieții. Studiul a fost realizat în contextul în care prețurile alimentelor de bază sunt deja supuse unor plafoane, iar ministrul Agriculturii a propus extinderea acestor măsuri la toate produsele agroalimentare.
Cauzele inflației și rolul politicilor bugetare
Potrivit analizei RoEM-UBB FSEGA, inflația din România, începând cu 2021, a fost determinată în principal de creșterea prețurilor la energie și materii prime, cu impact semnificativ în costurile de producție. Deficitul bugetar ridicat a amplificat inflația prin creșterea nesustenabilă a cererii interne. Cercetătorii subliniază că, în prezent, combaterea inflației depinde de politici bugetare responsabile, susținute de instrumentele politicii monetare. „Limitarea adaosului comercial nu adresează cauzele principale ale inflației, deficitul ridicat și creșterea costului energiei și a materiilor prime pe piețele internaționale – astfel, nu poate reduce inflația și nu poate oferi o soluție la criza costului vieții pe termen mediu-lung”, a explicat Levente Szász, coordonatorul echipei RoEM-UBB FSEGA.
Studiul detaliază că, după 2023, prețurile produselor alimentare au crescut rapid, cu aproximativ 5-6% în 2023 și 2024, accelerând spre aproape 8% în 2025 – după introducerea controalelor. Datele Institutului Național de Statistică arată o diferență clară în evoluția prețurilor între alimentele de bază supuse plafonării și produsele alimentare neplafonate. Astfel, produsele incluse în coșul reglementat au înregistrat o stabilizare sau chiar o dinamică deflaționistă, în timp ce alimentele neplafonate au înregistrat scumpiri accentuate.
Posibile efecte negative ale plafonării
Cercetătorii atrag atenția asupra potențialelor efecte negative ale extinderii plafonării adaosului comercial. „Plafonarea acestuia poate duce la pierderi sau reduceri salariale în firmele comerciale și alimentare și poate determina creșteri de preț la bunurile neplafonate”, a menționat Rácz Béla-Gergely, un alt cercetător al echipei RoEM-UBB FSEGA. Acesta a adăugat că, dacă plafonarea se extinde la mai multe produse, rata falimentelor și desființării firmelor alimentare poate crește, generând lipsuri temporare și locale de alimente.
Analiza subliniază, de asemenea, că, pe lângă plafonări, scumpirile au fost influențate de creșterea costurilor materiilor prime pe piețele internaționale, cum ar fi boabele de cafea. Studiul mai arată că, în timp ce profiturile ridicate pot stimula producția sau atrage noi competitori, plafonarea adaosului comercial elimină acest efect, fără a aborda cauzele principale ale inflației. Concluzia generală a echipei de cercetare este că măsurile Guvernului ar trebui să se concentreze pe corecții fiscale pentru reducerea deficitului bugetar și pe politici monetare adecvate.
În prezent, adaosul comercial pentru alimentele de bază este plafonat la 20% pentru procesatori, 5% pentru lanțurile de distribuție și 20% pentru distribuitori.
