Ministrul Investițiilor Dezminte Risc de Blocaj Financiar în PNRR: “Este inadmisibil să susții altceva”
În plină dezbatere privind avansurile și modul de gestionare a fondurilor europene, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru (USR), a clarificat recent situația fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În timp ce opinia publică și oficialii de opoziție continuă să pună la îndoială sustenabilitatea finanțării proiectelor, oficialul guvernamental afirmă cu fermitate că riscul unui blocaj financiar nu există și că astfel de teme sunt fie rezultatul necunoașterii termenilor tehnici, fie al unor interese politice evidente.
“Nu există risc de blocaj financiar” – un punct de vedere ferm
Într-o declarație recentă, Dragoș Pîslaru a subliniat că orice informație privind un posibil blocaj în finanțarea proiectelor din PNRR nu doar că este eronată, ci denotă o înțelegere superficială sau intenționat distorsionată a situației. “Să spui că există un asemenea risc înseamnă fie că ești habarnist, fie ești doar un politician oportunist”, a afirmat el, evidențiind relevanța unui discurs realist în contextul crizei actuale a fondurilor europene.
Declarațiile sale vin pe fondul unui context politic tensionat, în care opoziția pune accent pe întârzieri și posibile infuzii de fonduri, încercând să capitalizeze electoral pe tematica finanțării europene. Contrar acestor poziții, reprezentantul guvernului susține că mecanismele de control și gestionare sunt funcționale și că România a făcut progrese semnificative în îndeplinirea obiectivelor din PNRR.
Context și importanța PNRR pentru economia românească
Planul Național de Redresare și Reziliență, semnat cu Uniunea Europeană în 2021, reprezintă pilonul central al eforturilor României de a se relansa economic după pandemia de COVID-19. Cu un buget de peste 29 de miliarde de euro, PNRR are ca scop stimularea inovării, digitalizării, creșterii sustenabile și reducerea decalajelor regionale.
Totuși, implementarea acestuia s-a confruntat cu provocări tehnice și administrative, care au alimentat temeri privind întârzieri sau blocaje financiare. În ultimele luni, opoziția și unele spectre ale mediului de afaceri au ridicat semne de întrebare asupra capacității României de a atrage și cheltui fondurile europene în conformitate cu termenele stabilite în plan.
De ce spune Pîslaru că nu există motive de îngrijorare
Ministrul și-a expus poziția în contextul în care ultimele rapoarte ale Comisiei Europene și ale Curții de Conturi au recomandat o intensificare a controalelor și o mai bună monitorizare a cheltuielilor din cadrul PNRR. În opinia sa, aceste recomandări nu indică dificultăți majore, ci doar necesitatea unor măsuri suplimentare pentru o utilizare eficientă a fondurilor.
El a subliniat că România a făcut pași importanți în direcția respectării cerințelor UE, iar orice semnal de alarmă legat de riscuri financiare ar fi exagerat și de natură să afecteze încrederea investitorilor și a partenerilor europeni. În plus, Pîslaru atrage atenția că un discurs alarmist poate fi folosit politic, ceea ce periclitează eforturile de digitalizare și modernizare stabilite prin PNRR.
Ultimele evoluții și perspective
În ciuda remarkurilor dure ale ministrului, realitatea este că implementarea moderna a PNRR continuă să fie monitorizată atent de către toate părțile implicate. Finanțările vor fi alocate în funcție de respectarea termenelor și de realizarea obiectivelor stabilite, iar România pare să fie pe drumul cel bun.
Pentru moment, guvernul se concentrează pe finalizarea etapei de implementare și pe evitarea oricăror blocaje financiare, în condițiile în care presiunile politice și critici venite din opoziție continuă să apară. Rămâne de văzut dacă actuala strategie va fi suficientă pentru a păstra încrederea partenerilor europeni și pentru a asigura un proces de implementare fără adversități majore.
Pentru români, mesajul oficialilor este clar: riscuri de blocaj nu există, iar gestionarea fondurilor va fi transparentă și eficientă, în ciuda provocărilor și scepticismului din spațiul public.
