Conform Economistul.ro: Impactul restricțiilor la pesticide asupra pieței agricole
Noile restricții propuse la nivelul Uniunii Europene privind reziduurile celor mai periculoase pesticide din produsele agricole importate ar putea aduce beneficii cultivatoriilor europeni, diminuând concurența externă. Totuși, această măsură ar putea genera costuri suplimentare pentru fermele zootehnice, prin scumpirea materiilor prime utilizate pentru furaje, conform unei analize realizate de Centrul Comun de Cercetare (JRC).
Studiul JRC a modelat trei scenarii posibile. În toate acestea, importurile UE de produse agricole scad, iar producția vegetală europeană crește, fermierii din Uniune compensând o parte din oferta externă pierdută. Cel mai accentuat impact asupra crescătorilor de animale apare într-un scenariu extrem, unde furnizorii externi nu își modifică practicile, determinând dispariția de pe piața europeană a unor cantități importante de oleaginoase și produse pentru furaje.
Scenarii și consecințe economice
Într-un scenariu intermediar, în care producătorii din țări terțe decid să se adapteze la noile cerințe, suportând un cost suplimentar de 20% pentru partea afectată a producției, importurile agricole totale ale UE ar putea scădea cu aproximativ 8%. Producția agricolă europeană ar crește cu circa 0,23%, iar suprafața agricolă utilizată s-ar extinde cu aproximativ 152.000 de hectare. Cele mai mari majorări de producție ar fi înregistrate la citrice (+3,3%), rapiță și tomate (+3%), struguri de masă (+2,2%) și soia.
Acest mecanism de „substituție a importurilor” ar stimula producătorii europeni să își mărească oferta atunci când produsele din afara UE devin mai puțin competitive. În acest scenariu intermediar, efectele asupra sectorului zootehnic ar fi însă moderate, cu o scădere a producției de carne de porc, pasăre, vită și oaie/capră de doar 0,2%. Producția de lactate ar rămâne, practic, neschimbată.
Situația se schimbă dramatic în scenariul extrem, unde producătorii din țările terțe continuă să utilizeze pesticidele interzise în UE și pierd accesul la piața europeană. Importurile agricole totale ale UE ar putea scădea cu circa 41%, iar producția agricolă europeană ar crește cu aproximativ 1,1%. Extinderea suprafeței agricole ar fi de 1,9 milioane de hectare. Producția de citrice ar crește cu aproximativ 47%, rapița cu 40%, iar strugurii de masă și soia cu aproape 30%.
Impactul asupra sectorului zootehnic
Creșterea producției vegetale în acest scenariu extrem ar avea însă consecințe semnificative asupra fermelor zootehnice. Reducerea importurilor ar afecta oleaginoasele și șroturile rezultate din procesarea lor, esențiale pentru hrana animalelor. Modelul estimează o creștere de aproximativ 29% a prețurilor oleaginoaselor și de 87% a șroturilor de oleaginoase.
Aceste scumpiri ar majora costurile fermelor care cresc porci, păsări, bovine, oi și capre. Producția europeană de carne de porc ar scădea cu circa 5,6%, cea de pasăre cu 5,3%, iar cea de vită și oaie/capră cu aproximativ 3,5%. Agregat, producția de carne s-ar reduce cu circa 5,2%.
Acest rezultat evidențiază faptul că beneficiile pentru culturile vegetale nu se transferă automat întregii agriculturi europene. Un producător de rapiță sau soia ar putea beneficia de pe urma reducerii concurenței și a prețurilor mai bune, în timp ce un crescător care cumpără șroturi și alte ingrediente pentru furaje ar suporta costuri mai mari ca urmare a aceleiași schimbări pe piață. Soia, de exemplu, unde UE depinde masiv de importuri, reprezintă un caz clar în acest sens.
Adaptarea producătorilor externi, factor cheie
Diferențele dintre scenarii subliniază importanța reacției producătorilor din țările terțe. Unii fermieri ar putea înlocui substanțele vizate cu pesticide acceptate de standardele UE, alții ar putea modifica momentul aplicării tratamentelor, iar exportatorii ar putea introduce testări suplimentare sau ar putea redirecționa marfa către alte piețe. Dacă aceste soluții sunt disponibile la costuri rezonabile, comerțul se va modifica puțin, iar beneficiile și costurile rămân limitate. Dacă adaptarea este dificilă sau prea scumpă, o parte mai mare din oferta externă va dispărea de pe piața UE, stimulând producția vegetală europeană, dar crescând simultan costurile sectoarelor dependente de importuri.
JRC a analizat 18 substanțe active considerate cele mai periculoase, interzise în UE, dar utilizate încă în țări terțe. Comisia examinează principiul ca pesticidele interzise fermierilor europeni din motive de sănătate sau mediu să nu reapară pe piața UE prin produse importate. Studiul economic arată că efectele unor limite mai stricte nu pot fi rezumate la un câștig general, rezultatele variind între cultivatori, crescători și sectoarele dependente de importuri.
Studiul JRC delimitează un interval al efectelor economice posibile și nu reprezintă o prognoză. Nu analizează dimensiunile sociale și de mediu și nu modifică limitele actuale privind reziduurile pesticidelor.
Sursa: Economistul.ro
