Legea pensiilor magistraților, declarată constituțională de CCR
Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au decis miercuri, cu 5 voturi la 4, că legea care reformează pensiile magistraților este constituțională. Această lege, care prevede creșterea vârstei de pensionare pentru judecători și procurori și micșorarea cuantumului pensiei de serviciu, a suscitat discuții ample și contestații în ultima perioadă. După cinci amânări, decizia vine ca un pas important în procesul legislativ, urmând să fie trimisă președintelui țării pentru promulgare.
Printre judecătorii care s-au abținut de la vot se numără Mihai Busuioc, Bogdan Licu, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan. Această schimare a stârnit reacții mixte în rândul autorităților și al societății civile, fiind văzută ca o măsură de îmbunătățire a sistemului judiciar, dar și ca o potențială amenințare a independenței magistraților.
Reacția autorităților după decizia CCR
În contextul dezbaterii legii, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat pe rețelele sociale: „Sper că astăzi vom avea o decizie definitivă, pentru că românii asta așteaptă de la instituțiile fundamentale ale statului.” Reacția sa subliniază importanța percepută a acestei reforme nu doar pentru magistrați, ci și pentru încrederea publicului în sistemul judiciar.
Pe de altă parte, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a solicitat recent CCR să se adreseze Curții de Justiție a Uniunii Europene, având în vedere că modificările legislative pot contraveni unor principii fundamentale ale dreptului european. Președinta ÎCCJ, Lia Savonea, a subliniat că „decizia rapidă, dar în absența unei clarificări esențiale, poate genera consecințe mult mai grave pe termen lung”.
Conținutul reformei și impactul asupra magistraților
Legea adoptată de guvernul Bolojan propune o serie de modificări semnificative. Pensia de serviciu ar urma să fie echivalentă cu 70% din ultimul salariu net, în loc de 80% din salariul brut, cum este în prezent. Vârsta standard de pensionare va crește treptat, ajungând la 65 de ani până în 2042. În plus, magistrații vor putea beneficia de pensie anticipată, însă vor suporta penalizări pentru fiecare an de pensionare anticipată.
Criticile la adresa acestei reforme nu sunt puține. În sesizarea adresată CCR, ÎCCJ a subliniat existența unor discriminări evidente între magistrați și alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu. „Legea creează un regim tranzitoriu inegal, care nu poate fi justificat obiectiv”, spunea purtătorul de cuvânt al instanței supreme, Victor Alistar.
Legea este, de asemenea, considerată un element esențial în contextul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fiind necesară pentru deblocarea a 231 de milioane de euro din fonduri europene. Această legătură între reforma pensiilor și sprijinul financiar internațional adaugă o presiune suplimentară asupra procesului legislativ, cu scopul de a asigura o reformă sustenabilă și de calitate în sistemul judiciar românesc.
Cu toate că decizia CCR este considerată un pas avansat, dezbaterile în jurul acestei legislații nu sunt încheiate. Implicațiile asupra independenței magistraților și conformitatea cu normele europene vor rămâne sub observație, pe măsură ce reforma își urmează cursul în cadrul instanțelor și în opinia publică. Legea va genera discuții și controverse, reflectând tensiunea dintre necesitatea de reformă și protejarea independenței judecătorilor.
