Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu crește constant
În decembrie 2025, numărul persoanelor beneficiare de pensii de serviciu (pensii speciale) a atins cifra de 11.841, conform datelor furnizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Comparativ cu luna anterioară, aceasta reprezintă o majorare de 53 de persoane. Dintre aceștia, 7.864 obțin și pensii din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat, indicând că au contribuit parțial la sistemul public.
Magistrații, lideri în pensii medii
Cea mai significativă categorie de beneficiari o reprezintă magistrații, cu un număr total de 5.789 de persoane. Dintre acestea, 2.546 primesc și pensie din BASS. „Pensia medie de serviciu pentru magistrați s-a ridicat la 25.443 lei, un fapt care subliniază statutul lor privilegiat în sistemul pensiilor,” a declarat un specialist în domeniu.
Diferența între sumele obținute din BASS și cele de la bugetul statului este semnificativă, majoritatea venind dintr-o sursă guvernamentală. Această situație a stârnit o serie de controverse în rândul opiniei publice și al politicienilor, mai ales în contextul discuțiilor despre reforma sistemului de pensii speciale.
Diplomația și funcționarii parlamentari în umbra magistraților
Pe locul doi, în ordinea numărului de beneficiari, se află diplomații, cu 787 de pensionari conform Legii nr. 216/2015. Pensia medie în acest sector ajunge la 6.976 lei, din care 3.002 lei provin din bugetul statului. Funcționarii publici parlamentari nu sunt departe de aceste valoări, 870 de persoane beneficiind de pensionări medii de 6.230 lei, din care 3.541 lei vin tot din bugetul de stat.
„Este esențial ca aceste date să fie transpuse în politici publice mai transparente, care să asigure o echitate socială în rândul tuturor pensionarilor,” a afirmat un sociolog specializat în studii de politică socială.
Reforma pensiilor speciale, pe calea blocajelor
Reforma pensiilor speciale, în special în rândul magistraților, continuă să fie un subiect de discuție intensă și controversată. Curtea Constituțională a României a amânat deja de patru ori decizia în acest sens, cu următorul termen de dezbatere stabilit pentru 11 februarie. Această întârziere a generat critici din partea instituțiilor europene și a societății civile.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a recunoscut că autoritățile române au transmis Comisiei Europene o scrisoare oficială, explicând întârzierile și subliniind voința politică de a implementa reforma. „Trebuie să găsim soluții rapide pentru a îndeplini obligațiile asumate”, a afirmat acesta.
Ce prevede propunerea legislativă?
Proiectul de reformă aflat în discuție presupune modificări esențiale. O prevedere ar fi raportarea vârstei de pensionare pentru magistrați la vârsta standard din sistemul public de pensii, extinzând astfel vârsta minimă de pensionare treptat până la 65 de ani. De asemenea, se introduce cerința unei vechimi totale în muncă de minimum 35 de ani pentru a beneficia de pensia de serviciu.
Reforma anterioară, respinsă de Curtea Constituțională, a ridicat semne de întrebare asupra procesului legislativ și a implicării tuturor actorilor relevanți. Criticile continuă să vină din partea societății civile, care respinge ideea unor pensii considerabile pentru categorii privilegiate, fără o corelare echitabilă cu sistemul general de pensii.
Într-un climat social deja tensionat, această situație generează întrebări esențiale despre viitorul sistemului de pensii din România și despre responsabilitatea guvernului de a asigura un echilibru just între diferitele categorii de pensionari. Pe de altă parte, societatea se află la o răscruce, unde transparența și justiția socială devin imperative în fața acestor evoluții.
