Anamaria Florescu, recordwoman în sinecuri publice: parte dintr-un sistem de intermedieri și influență în cercurile politice și administrative
Femeia care s-a transformat, în ultimii ani, într-un simbol al conectivității și influenței în administrația publică din România, este Anamaria Florescu. Partenera de viață a președintelui Consiliului Județean Iași, liberalul Costel Alexe, pare să fi stabilit un record neoficial în domeniul funcțiilor publice, traversând un traseu profesional extrem de divers și de înșelător de stabil, în contextul unei țări unde politica și aparatul administrativ adesea se intersectează.
Ce face ca această evoluție profesională să fie atât de remarcabilă? Pentru început, implicarea Anamariei Florescu în lumina reflectoarelor pare să fie mai mult decât o simplă întâmplare. În ultimii cinci ani, ea a trecut printr-un adevărat carosel al funcțiilor, ocupând poziții în companii private, instituții publice și organisme de stat, de la furnizori de utilități, la Parlament, și chiar în cadrul Guvernului sau a instituțiilor de control, precum Imprimeria Națională.
Carieră sinuoasă și interes de influență
Investigările recente relevă o cotitură interesantă: Anamaria Florescu s-a aflat, în ultimii ani, în serviciul mai multor instituții publice și private, de multe ori în poziții-cheie sau în cadrul unor persoane care, mai târziu, au ajuns să dețină funcții importante în administrație. Această „tunelare” a traseului profesional pare să fi fost facilitată de o rețea de contacte și oportunități, care au permis acestei femei să-și construiască un portofoliu variat și influent.
Printre funcțiile ocupate s-au numărat poziții în companii de apa și gaze, precum și funcții în domenii strategice precum armamentul sau digitalizarea administrației — domenii sensibile, ce implică nu doar expertiză, ci și o doză mare de influență politică și decizie. În plus, Anamaria Florescu a atașat numele său de câteva poziții în instituții precum Camera Deputaților, Senatul, precum și în organisme de stat sau în sectorul guvernamental, inclusiv în cadrul Imprimeriei Naționale. O astfel de combinație de funcții scoate în evidență o strategie de consolidare a influenței și a conexiunilor în cercurile decizionale.
Logica, sau lipsa, unei traiectorii clar motivate
Unii experți în politicologie și administrație publică susțin că astfel de cariere „sunt deseori rezultatul unei rețele de protecție și influență, mai ales în contextul în care persoanele implicate dețin și poziții de apropiere față de putere”. În cazul Anamariei Florescu, această presupunere se potrivește, având în vedere apropierea sa de familia Alexe și, indirect, de cercurile politice interne.
Denunțată de unii pentru faptul că nu deține calificări reale în domenii tehnice sau administrative specific, Anamaria Florescu pare să fie o figură care, mai degrabă, simbolizează o metodă de intermediere, de influență și de consolidare a poziției pentru cei care pe parcurs își asumă roluri de lobby sau de facilitator în cercurile decizionale.
Un mers departe, dar în ce direcție?
Ce leferează această ascensiune? În mediul politic și administrativ românesc, cariera Anamariei Florescu ilustrează aspecte ale unei realități în care influența și proiectele de reclamă devin tot mai mult către un model de „pivote de putere”. Bineînțeles, această realitate nu e specifică doar acestei femei, ci face parte din unghiul în care funcționează unele apendice ale sistemului, unde funcții multiple, fără legătură directă cu specializarea, pot sustine apariția unor rețele de decizie.
Este încă devreme pentru a stabili dacă această evoluție va degenera într-un sistem permanent de sinecuri și găizerii de influență sau dacă, din contră, o eventuală erodare a politicii și a administrativului public în contextul presiunilor sociale și politice va face ca astfel de cazuri să fie din ce în ce mai greu de legitimat. În orice caz, cariera Anamariei Florescu rămâne un exemplu emblematic pentru modul în care funcționează, adesea, în cercuri restrânse, ierarhiile și preferințele în sfera publică din România.
