Conform Descopera: Să guști mâncarea copilului de pe lingurița lui, să bei din paharul său sau să introduci suzeta în gura ta pentru a o curăța sunt gesturi considerate firești de mulți părinți. Cu toate acestea, specialiștii avertizează că aceste practici, deși aparent inofensive, pot prezenta riscuri pentru sănătatea celor mici, în special în primii ani de viață.
Transmiterea bacteriilor asociate cariilor
Una dintre principalele preocupări legate de aceste obiceiuri este transmiterea bacteriilor Streptococcus mutans, cunoscute pentru rolul lor în apariția cariilor dentare. Acești microbi se hrănesc cu zaharuri, producând acizi care pot deteriora smalțul dinților. Medicul stomatolog pediatru Soha Sharif explică faptul că bebelușii nu se nasc, de regulă, cu aceste bacterii, ele fiind transmise ulterior de către adulții din anturaj, inclusiv prin intermediul salivei.
Colonizarea timpurie a cavității bucale a copilului cu Streptococcus mutans poate crește semnificativ riscul de a dezvolta carii încă de la o vârstă fragedă. Sănătatea orală a adultului joacă, de asemenea, un rol important. Cariile netratate, bolile gingivale active sau infecțiile prezente la părinte pot crește cantitatea de microorganisme nocive transferate. Totuși, chiar și o igienă orală impecabilă a adultului nu elimină complet riscul, deoarece cavitatea bucală umană nu este un mediu steril.
Riscuri dincolo de carii
Transferul de salivă nu se limitează doar la bacteriile asociate cariilor; el poate facilita și transmiterea anumitor virusuri. Pediatrul Amanda Furr atrage atenția asupra faptului că răcelile, gripa și anumit e infecții ale gâtului pot fi transmise înainte ca adultul să-și dea seama că este bolnav. Un risc major, care necesită o atenție deosebită la nou-născuți, este virusul herpes simplex de tip 1 (HSV-1), frecvent asociat cu herpesul oral. Prima infecție cu acest virus poate cauza leziuni dureroase la nivelul gurii și feței, iar la nou-născuți poate declanșa forme severe de boală.
Vulnerabilitatea copiilor în primii trei ani
Medicii consultați subliniază că perioada cuprinsă între naștere și aproximativ trei ani este cea mai vulnerabilă pentru copii în ceea ce privește efectele transferului de salivă. Nou-născuții dispun de un sistem imunitar încă imatur, iar în acești ani apar dinții, oferind bacteriilor noi suprafețe pentru a se fixa. De asemenea, microbiomul oral al copilului este în plin proces de formare. După vârsta de trei ani, riscul tinde să scadă, pe măsură ce flora bacteriană proprie și obiceiurile de igienă se stabilizează. O altă perioadă de atenție este intervalul șase-12 ani, când erup dinții permanenți, deși vulnerabilitatea este mai redusă comparativ cu primii ani.
Recomandări prudente, nu panică
Experții insistă asupra faptului că astfel de situații sunt dificil de eliminat complet din dinamica unei familii, iar împărțirea ocazională a unei băuturi sau folosirea accidentală a aceleiași lingurițe nu ar trebui să fie un motiv de alarmă exagerată. Prudența devine însă esențială atunci când adultul prezintă simptome de boală sau are leziuni de herpes oral. În aceste cazuri, medicii recomandă ferm evitarea împărțirii alimentelor și a oricărui contact care presupune transfer de salivă, cu precădere în cazul bebelușilor și nou-născuților.
Pentru a verifica temperatura mâncării destinate copiilor, părinții pot testa recipientul sau alimentul pe piele. Dacă este absolut necesară degustarea, se poate folosi o linguriță separată și curată. De asemenea, medicii sfătuiesc evitarea folosirii acelorași pahare și avertizează că suzetele sau tetinele nu trebuie curățate în gura adultului. Acestea se spală cu apă și săpun, iar părinții pot avea la îndemână exemplare de rezervă. Pe lângă riscurile legate de transmiterea de agenți patogeni, atunci când copiii mici împart mâncarea cu adulții, trebuie luate în considerare și alte pericole, precum înecul cu alimente, bolile transmise prin produse contaminate sau expunerea accidentală la alergeni.
Sursa: Descopera
