Primarii români, în șoc după declarațiile premierului Ilie Bolojan: surplusul de taxe locale va fi direcționat către bugetul național
Discuțiile despre finanțarea autorităților locale din România ating noi culmi de tensiune, după ce premierul Ilie Bolojan a anunțat oficial că surplusul generat prin majorarea taxelor locale nu va rămâne în bugetele primăriilor, ci va fi direcționat către bugetul național. Anunțul a fost făcut vineri seară, în cadrul unei intervenții televizate, și a stârnit reacții dure din partea reprezentanților administrației locale, în special a primarului orașului Craiova, Lia Olguța Vasilescu, care a avut un cuvânt greu de spus despre impactul acestei decizii asupra comunităților pe care le administrează.
Bolojan anunță redistribuirea surplusului fiscal către centru
Premierul Ilie Bolojan a avut o întâlnire importantă cu reprezentanții Asociației Municipiilor din România, unde a ridicat, pentru prima dată într-un cadru oficial, problema surplusurilor fiscale provenite din majorările de taxe locale. Potrivit declarațiilor acestuia, “surplusul din taxele locale majorate va merge la bugetul național și nu va rămâne în bugetele administrațiilor locale”. Această poziție a stârnit imediat nemulțumiri la nivelul primăriilor, care consideră decizia ca fiind o lovitură directă pentru autonomia lor financiară.
Decizia, dacă va fi menținută, înseamnă că, de acum înainte, orașele și comunele care au avut inițiativa de a-și crește veniturile pentru acoperirea unor necesități locale vor fi nevoite să se confrunte cu o reducere drastică a fondurilor, în condițiile în care aceste surplusuri reprezentau o sursă crucială pentru investiții, servicii publice și proiecte locale. În orașe precum Craiova sau Cluj, impactul va fi resimțit direct în proiecte de infrastructură, în îmbunătățirea serviciilor sanitare sau educaționale.
Reacțiile primarilor și posibilitatea unor noi dispute legale
Lia Olguța Vasilescu a fost printre primii oficiali care au reacționat public, exprimându-și dezaprobarea față de această măsură. În cadrul unei intervenții la Antena 3, aceasta a afirmat: “Premierul Ilie Bolojan le-a spus primarilor că surplusul din taxele locale majorate va merge la bugetul național și nu va rămâne în bugetele administrațiilor locale. Aceasta nu este o măsură care sprijină autonomia locală, ci, dimpotrivă, o lovitură directă adusă serviciilor pe care trebuie să le asigurăm cetățenilor.”
Vasilescu a subliniat, de asemenea, că măsura riscă să afecteze principalul mecanism de finanțare a proiectelor locale, dar și echilibrul financiar al mai multor orașe, deja vulnerabile din cauza limitărilor bugetare și a blocajelor din cadrul sistemului fiscal.
Dincolo de reacțiile verbale, se profilează o posibilă viitoare contestație legala împotriva acestei decizii, care ar putea duce la acțiuni în instanță menite să blocheze implementarea măsurii, considerând că aceasta încalcă principiile autonomiei locale și prevederile Legii finanțelor publice.
Contextul și implicațiile pe termen lung
De la începutul anului, guvernul a încercat să găsească soluții pentru a suplini deficitele din bugetul național, marcate de creșterea cheltuielilor și de scăderea veniturilor proprii generate de anumite domenii economice. Creșterea taxelor locale, ca măsură de autoconservare a unor primării, a fost privită ca o metodă pentru a face față acestor provocări, dar transferul surplusului către centru riscă acum să submineze această strategie.
Deja se anticipează că această decizie va intensifica disputele între guvern și autoritățile locale, iar în viitorul apropiat, se așteaptă reacții oficiale din partea Asociației Municipiilor și alte federații ale primarilor. O eventuală modificare legislativă sau o clarificare juridică vor fi esențiale pentru a determina dacă această măsură va fi implementată sau nu.
Până atunci, primarii s-au angajat să își apere drepturile, iar comunitățile locale vor urmări cu atenție mai departe evoluția acestei situații. În timp ce guvernul justifică măsura ca fiind necesară pentru echilibrarea finanțelor publice, reprezentanții administrațiilor locale nu pot accepta o subordonare a fondurilor lor pentru a acoperi deficitul general al statului, acestea considerând-o o decizare care vine în contradicție cu principiile autonomiei locale.
