Vicepremierul Oana Gheorghiu anunță măsuri stricte pentru companiile de stat cu pierderi recurentе, într-o încercare de a reda sustenabilitatea și transparența sectorului public de afaceri din România. La doar câteva zile după ce guvernul a susținut un pachet de reforme menite să optimizeze gestionarea resurselor publice, oficialii pregătesc intervenții ferme pentru companiile considerate “deficitare” și “neperformante”. Noile reguli referitoare la restructurare și monitorizare încep să devină operative, reprezentând un semnal clar pentru managingul acestor companii, dar și pentru partenerii sociali și investitori.
Manipularea pierderilor și controlul direct al Ministerului Finanțelor
Potrivit anunțului făcut de Oana Gheorghiu, orice companie de stat care înregistrează pierderi în două ani consecutiv va fi obligată să intre automat într-un proces de restructurare și reorganizare, supervisionat direct de către Ministerul Finanțelor. Această măsură vine ca o reacție la un sindrom problematic persistent în rândul companiilor de stat din România, unde performanța economică și eficiența managerială au fost adesea compromise de interese politice, lipsă de transparență sau subfinanțare cronică.
„Este nevoie de o reformă radicală pentru a reda funcționalitatea acestor entități și a evita risipa de fonduri publice,” a explicat Gheorghiu, subliniind că strategia urmărește să reducă pierderile și să crească rentabilitatea. Guvernul intenționează să utilizeze un sistem de monitorizare riguros, cu rapoarte periodice și controale eficiente, pentru a asigura responsabilitatea managementului și pentru a identifica timpuriu acele companii care au nevoie de intervenții de urgență.
Această inițiativă se înscrie într-un context mai larg de reforme structurale și de echilibrare a bugetului, în vederea creșterii sustenabilității financiare a economiei naționale. În ultimii ani, multe companii de stat au fost criticatе pentru gestionarea problematică a activelor și pentru contribuțiile negative asupra bugetului de stat, din cauza unor decizii deficiente sau a supraaglomerării de angajați publici.
Reforma în proces: analiza CEA și a altor pași pentru eficientizare
Întrebată despre stadiul actual al reformei, Oana Gheorghiu a menționat că amplul proces de analiză și consultare continuă, fiind coordonat de Agenția pentru Managementul Participației Industriale și Publice (AMEPIP). “Ne dorim un proces transparent și fundamentat, pentru a putea interveni acolo unde este nevoie cu măsuri concrete,” a afirmat ea. În paralel, autoritățile pregătesc și alte măsuri pentru transparență, precum publicarea periodică a rapoartelor de activitate și crearea unor mecanisme de implicare a comunităților locale și a organizațiilor non-guvernamentale în procesul de monitorizare a companiilor.
Autoritățile mai subliniază că aceste măsuri nu provin dintr-o simplă ambiție de a mumifica problemele, ci din recunoașterea faptului că reformele de până acum nu au fost suficiente pentru a transforma structurile ineficiente în entități profitabile și responsabile. Dincolo de aspectele formale, se urmărește și schimbarea mentalității în rândul managementului și angajaților din aceste companii, pentru a crea o cultură a responsabilității, a transparenței și a performanței.
Perspective și provocări în implementare
Deși măsurile anunțate dau o perspectivă de mai multă responsabilitate și control, există și provocări notabile în implementarea lor. În mod tradițional, companiile de stat și unsorile lor de management au fost protejate de influențe politice sau de influenți parteneri de afaceri, ceea ce adesea a dus la tergiversări sau evaziuni.
Reformarea acestor entități va necesita nu doar decizii ferme din partea Guvernului, ci și o implicare mai activă a societății civile și a mediului de afaceri. Perspectiva este însă optimistă: dacă aceste reguli sunt aplicate consistent, se pot aștepta rezultate concrete care să contribuie în mod real la eficientizarea sectorului de stat și, implicit, la consolidarea finanțelor publice.
De asemenea, noul cadru vine într-un moment în care autoritățile pregătesc un plan amplu de restructurare a mai multor companii strategice, de la companii energetice și de transport, până la societăți din domeniul utilităților publice. Cu o monitorizare riguroasă și o abordare transparentă, vestea bună pentru cetățeni și pentru mediul de afaceri este că, în timp, aceste măsuri pot ajuta la reducerea pierderilor și la creșterea performanței.
În final, rămâne de urmărit modul în care autoritățile vor reuși să implementeze aceste măsuri, pentru a transforma aceste companii în adevărați piloni ai economiei de piață și nu simple vehicule pentru interese politice sau personale. În condițiile în care aceste reguli încep deja să se aplice, viitorul va avea nevoie de o combinație de determinare, transparență și strategie clară, pentru a schimba fundamental peisajul companiilor de stat din România.
