Cercetătorii chinezi au descoperit o linie genetică umană misterioasă, provenind din nordul Asiei de Est, care a supraviețuit ultimei ere glaciare și s-a adaptat la un climat mai cald

Cercetătorii chinezi au descoperit o linie genetică umană misterioasă, provenind din nordul Asiei de Est, care a supraviețuit ultimei ere glaciare și s-a adaptat la un climat mai cald. Studiul recent sugerează că acești oameni, identificați în situl Donghulin de lângă Beijing, nu au fost înlocuiți de populațiile agricole, așa cum s-a crezut anterior. Ei au persistat și au făcut tranziția către un stil de viață diferit, demonstrând o adaptabilitate remarcabilă.

O linie genetică veche de 19.000 de ani

Descoperirea aduce o nouă perspectivă asupra tranziției de la Paleolitic la Neolitic în regiune. Situl Donghulin, cunoscut pentru artefactele sale neolitice, inclusiv fragmente ceramice și urme de cultivare a meiului, a fost cheia acestei cercetări. Oamenii de știință au analizat ADN-ul a doi indivizi: o femeie care a trăit acum aproximativ 11.000 de ani, la sfârșitul ultimei glaciațiuni, și un bărbat din timpul Holocenului timpuriu, o perioadă mai caldă, datată în urmă cu circa 9.500 de ani.

Analiza genetică a arătat că femeia aparținea unei linii genetice necunoscute anterior, separată de populația principală din nordul Asiei de Est cu aproximativ 19.000 de ani în urmă. Această constatare contrazice teoria unei înlocuiri bruște a populațiilor din era glaciară de către cele agricole. Echipa de cercetare a subliniat că „unele linii genetice profunde din Pleistocenul târziu au persistat prin perioada de încălzire post-glaciară”.

Diversitate genetică subestimată

Rezultatele cercetărilor indică faptul că nordul Asiei de Est a fost mult mai divers populat decât se credea anterior. Bărbatul descoperit în aceeași zonă avea o legătură genetică mai strânsă cu populațiile neolitice din nordul Chinei. Aceasta sugerează că, în timp, noi grupuri de oameni au migrat în regiune, înlocuind treptat linia genetică a femeii.

Această descoperire contribuie la înțelegerea diferențelor morfologice observate anterior în craniile indivizilor din regiune. Studiul, publicat într-o revistă de specialitate, oferă o imagine mai complexă a modului în care omenirea s-a adaptat la schimbările climatice dramatice de la sfârșitul ultimei glaciațiuni.

Studiul detaliat al genomurilor a doi indivizi din situl Donghulin evidențiază o istorie genetică mai complexă și o adaptare uimitoare a oamenilor la schimbările climatice.