Guvernul din El Salvador a stârnit controverse majore la nivel internațional, după ce a introdus o lege fără precedent care permite condamnarea copiilor începând cu vârsta de 12 ani la închisoare pe viață. Măsura face parte dintr-o serie de amendamente constituționale promovate de președintele Nayib Bukele, care au intensificat dezbaterea despre echilibrul fragil dintre securitate și respectarea drepturilor omului.
Amendamente constituționale controversate
Noile prevederi, aprobate de parlamentul dominat de partidul de guvernământ Nuevas Ideas, deschid calea pentru pedepse severe, inclusiv închisoare pe viață, pentru minori implicați în infracțiuni grave, precum crimă, viol sau complicitate la acestea. Până de curând, pedeapsa maximă pentru adulți era de 60 de ani de închisoare, însă acum poate fi aplicată și copiilor cu vârsta de peste 12 ani. De asemenea, legea vizează și persoanele acuzate de „terorism”, categorie în care sunt incluși membri ai organizațiilor criminale. Aceste modificări vin în contextul unor reforme constituționale mai ample inițiate de Bukele în ultimii ani.
În 2021, președintele a înlocuit judecătorii Curții Constituționale cu magistrați considerați loiali, a eliminat limitele de realegere și a extins mandatul prezidențial de la cinci la șase ani. Această politică de securitate dură este justificată de guvern prin scăderea drastică a criminalității și eliminarea bandelor de pe străzi, însă a generat numeroase critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului.
Controverse legate de arestări și condițiile din închisori
Noua lege se înscrie în strategia de combatere a criminalității lansată în 2022, când autoritățile au instituit starea de urgență pentru a lupta împotriva bandelor. Peste 90.000 de persoane au fost arestate de atunci, iar mai mult de 1% din populația țării se află în detenție. Organizațiile pentru drepturile omului atrag atenția asupra condițiilor din închisori. Arestații sunt plasați în arest preventiv fără acces real la avocați, iar procesele sunt amânate ani de zile sau se desfășoară în regim de „procese de masă”.
Conform ONG-ului Socorro Juridico Humanitario, peste 500 de persoane au murit în detenție de la introducerea stării de urgență, majoritatea fără a fi fost judecate. Aproximativ 94% dintre cei decedați nu erau membri dovediți ai unor bande. O parte dintre decese ar fi fost cauzate de violență fizică, iar altele sunt puse pe seama lipsei de îngrijire medicală. Organizațiile susțin că numărul real al victimelor ar putea fi mult mai mare, invocând lipsa de transparență și existența unor presupuse gropi comune.
Reacțiile președintelui și impactul internațional
Președintele Bukele și-a apărat deschis politica, declarând: „Nu-mi pasă dacă mă numiți dictator. E mai bine decât să vezi salvadorieni uciși pe străzi”. Cu toate acestea, investigații recente ridică semne de întrebare privind amploarea abuzurilor. O analiză publicată de cotidianul El Pais sugerează că cel puțin 33.000 dintre cei arestați nu erau membri ai bandelor la momentul reținerii, iar motivele arestării rămân neclare.
Noua lege privind condamnarea pe viață a minorilor adâncește dezbaterea internațională privind echilibrul dintre securitate și respectarea drepturilor fundamentale. Sondajele indică un nivel de susținere de peste 90% pentru președintele Bukele.
