O gaură neagră supermasivă din galaxia J1007+3540 s-a trezit dintr-un somn adânc, declanșând o erupție cosmică de proporții gigantice. Astronomii au reușit să surprindă imagini clare ale acestui fenomen, asemănător unui „vulcan cosmic” care se extinde pe aproape un milion de ani-lumină. Descoperirea, publicată recent în revista Monthly Notices of the Royal Astronomical Society, oferă o perspectivă fascinantă asupra dinamicii găurilor negre și a interacțiunii lor cu mediul galactic.
Evenimentul spectaculos s-a petrecut într-o galaxie îndepărtată, unde o gaură neagră supermasivă a redevenit activă după o perioadă de inactivitate de aproximativ 100 de milioane de ani. Astronomii au observat cum gaura neagră a început să emită jeturi puternice de materie, care au fost apoi distorsionate și comprimate de presiunea intensă a grupului masiv de galaxii din jur. Studiul a fost realizat cu ajutorul unor instrumente radio de înaltă sensibilitate, inclusiv Low Frequency Array (LOFAR) din Țările de Jos și Giant Metrewave Radio Telescope (uGMRT) din India.
O „trezire” cosmică surprinzătoare
Imaginile obținute dezvăluie un jet interior strălucitor și compact, semn al activității recente a găurii negre. În jurul acestuia, se observă o regiune mai amplă de plasmă mai veche, care pălește, fiind rezultatul unor erupții anterioare. Acest material, mai vechi, apare întins și comprimat de condițiile dure din grupul galactic. „Este ca și cum ai privi un vulcan cosmic erupând din nou după epoci de calm”, a declarat cercetătoarea principală Shobha Kumari de la Midnapore City College din India, referindu-se la dimensiunile impresionante ale fenomenului.
Galaxia J1007+3540 este situată într-un grup masiv de galaxii, plin de gaz extrem de fierbinte. Această configurație creează o presiune externă considerabilă, mult mai mare decât cea întâlnită în majoritatea galaxiilor radio. Pe măsură ce jeturile de materie se extind, ele sunt forțate să se îndoiască și să se răsucească, interacționând cu mediul dens. Imaginile de la LOFAR arată, de asemenea, că lobul nordic al galaxiei este comprimat și deformat, cu un flux de plasmă curbat, împins lateral de gazul din jur.
Impactul asupra mediului înconjurător
O altă caracteristică remarcabilă este coada lungă și difuză de emisie, care se întinde spre sud-vest. Această structură indică faptul că plasma magnetizată este târâtă prin grup, lăsând în urmă o urmă vizibilă timp de milioane de ani. Conform cercetătorilor, acest lucru sugerează că galaxia nu doar generează jeturi puternice, ci este și remodelată de mediul înconjurător. Echipa de cercetare intenționează să efectueze observații suplimentare, cu instrumente de rezoluție mai mare, pentru a studia mai atent regiunea centrală a galaxiei J1007+3540 și a urmări modul în care noile jeturi se propagă prin acest mediu complex. Studiul oferă date valoroase despre evoluția galaxiilor și modul în care găurile negre supermasive influențează formarea lor.
Astfel de descoperiri contribuie la înțelegerea mai profundă a fenomenelor cosmice.
