Județul Tulcea, una dintre cele mai izolate și vulnerabile zone din România, se confruntă cu un declin dramatic al numărului de elevi de-a lungul ultimilor trei decenii. Conform datelor publicate recent de Institutul Național de Statistică, în perioada postdecembristă, peste jumătate dintre elevii care frecventau școlile din acest județ au dispărut, o situație care plasează regiunea într-o criză educațională și socială acută.
Declinul continuu al numărului de școlari în Tulcea
De la anii ’90 și până în prezent, județul Tulcea a înregistrat o scădere alarmantă a numărului de elevi. O proporție semnificativă a acestor pierderi poate fi atribuită migrației interne, explicată atât prin dificultățile economice, cât și prin lipsa oportunităților în zonele rurale și deltaice. La nivel local, numărul de elevi a scăzut considerabil, ceea ce pune în pericol menținerea structurilor școlare și chiar existența unor unități de învățământ.
Această situație accentuează ceea ce specialiștii numesc o „criză a resurselor umane în educație”, având în vedere deficitul accentuat de personal didactic. În plus, izolarea geografică a regiunii deltaice complică și mai mult accesul la educație pentru tinerii din aceste zone, ceea ce ar putea avea repercusiuni pe termen lung asupra dezvoltării regionale și a speranței de peste timp.
Izolarea și lipsa infrastructurii agaugă probleme
În Delta Dunării, situația este cu atât mai critică, în condițiile în care o parte considerabilă a satelor și comunităților locale sunt accesibile doar pe apă, fapt care limitează dramatic posibilitatea de a organiza și menține școli funcționale. Vicepreședintele Asociației de Pescari Farul Vechi din Sfântu Gheorghe, Anca, semnalează că izolarea nu afectează doar accesul la educație, ci și posibilitatea de a atrage personal didactic calificat.
„Lipsa infrastructurii și dificultățile de transport descurajează cadrele didactice să se mute în aceste zone, iar rarele școli rămân cu un personal foarte redus sau chiar incomplet”, explică reprezentanta asociației. În același timp, refuzul sau incapacitatea de a asigura condiții adecvate de lucru și de trai pentru angajați contribuie la menținerea acestei situații critice.
Perspectivele și provocările viitorului
Autoritățile locale și centrale sunt conștiente de gravitatea acestei probleme, însă soluțiile concrete lipsesc sau apar cu întârziere. Lipsa unor strategii clare pentru revitalizarea acestor zone, precum crearea de facilități pentru cadrele didactice sau dezvoltarea infrastrucuturii, contribuie la perpetuarea fenomenului de depopulare și de exod al tinerilor.
Întrebarea care persistă este cum poate fi inversată această tendință, atâta vreme cât remanentul de resurse și interes pentru regiune pare limitat. Specialiștii spun că investirea în infrastructură, digitalizare și promovarea educației ca motor al dezvoltării rurale pot constitui pași importanți în acest demers.
În viitor, situația din Tulcea rămâne incertă, dar există irevocabil nevoie de măsuri concrete pentru a opri disoluția sa socială și pentru a crea condiții favorabile păstrării și formării noii generații. Dacă autoritățile și comunitățile locale vor reuși să găsească un echilibru între dezvoltarea infrastructurii și atragerea personalului calificat, poate fi evitată o regresie ireversibilă pentru această regiune deosebit de vulnerabilă. În final, depinde de voința politică și de implicarea comunităților dacă Tulcea va reuși să renaștească din aceste condiții dificile sau va continua să piardă teren în lupta pentru viitor.
