Radu Adrian Stavrache, un tânăr ploieștean de 29 de ani, se află într-o situație extrem de dificilă, fiind urmărit internațional și condamnat în România la 8 ani și 3 luni de închisoare pentru 80 de fapte de înșelăciune comise în 2015, la vârsta de 19 ani. El a postat anunțuri fictive cu piese auto, a luat bani în avans și nu a livrat marfa, cauzând un prejudiciu total estimat la circa 16.000 de lei.
## O condamnare controversată
Stavrache spune că dosarul i-a fost “spart” în mai multe cauze, încadrarea juridică i-a fost schimbată din înșelăciune în fraudă informatică, ceea ce a blocat posibilitatea împăcării cu părțile vătămate, iar pedepsele i-au tot crescut pe măsură ce apăreau noi plângeri pentru fapte vechi, tot din 2015. “Am gresit, dar nu merit să fiu distrus la infinit”, mărturisește el.
## O viață schimbată
După o primă condamnare, Stavrache a plecat în Marea Britanie, unde a muncit și a refăcut treptat viața. A revenit în țară în 2017, apoi a ajuns în Germania, unde a acceptat extrădarea către România, sperând la rejudecare. În final, a executat o parte din pedeapsă și a fost eliberat condiționat în decembrie 2019, cu un rest de 702 zile. În 2020, a plecat din nou în Anglia, unde afirmă că și-a refăcut viața: are două firme și circa 70 de angajați.
## Urmărirea continuă
În 2021, Stavrache a fost arestat în UK în baza unei noi cereri de extrădare din România. Procesul a durat până în 2024: instanțele britanice au refuzat definitiv extrădarea, apreciind că situația pedepsei și modul de judecare ridică probleme de proporționalitate și drepturi fundamentale. În România, însă, el figurează în continuare pe lista urmăriților internaționali. IPJ Prahova confirmă că, dacă se întoarce, va fi încarcerat imediat, mai având de executat aproximativ 4 ani și 5 luni.
Stavrache își asumă greșelile din adolescență, dar spune că pedepsele cumulative și urmărirea continuă îl “distrug la infinit”, deși susține că acum este integrat social și economic. “În acești ani, sănătatea mea mintală a fost afectată. Am intrat în depresie. Tatăl meu a murit pe 13 iunie 2019, iar eu eram încarcerat. Consider că durerea, stresul și tot ce am trăit ca familie au contribuit la degradarea lui”, mărturisește el. El spune că are acum o viață total schimbată față de cea de la 19 ani și că a plătit deja destul pentru ce a făcut la adolescență. “Astăzi am două firme în Anglia și aproximativ 70 de angajați. Nu mă ascund. Nu fug. Îmi plătesc oamenii săptămânal și încerc să construiesc ceva stabil. Nu neg greșelile mele. Dar refuz ideea că trebuie să fiu distrus la infinit pentru greșeli din adolescență, în timp ce eu încerc de ani de zile să repar”, mai spune el.
