PressHub24
Sănătate

Noua specie preistorică de păianjen, botezată în onoarea lui Jacques Cousteau

Noua specie preistorică de păianjen, botezată în onoarea lui Jacques Cousteau

O nouă specie de păianjen preistoric, cu clești amplasați într-un loc neașteptat, a fost descoperită de cercetătorii de la Universitatea Harvard (SUA). Fosila, veche de aproximativ 500 de milioane de ani, reprezintă o verigă importantă în înțelegerea evoluției cheliceratelor, grupul de artropode din care fac parte păianjenii, scorpionii și crabii potcoavă. Descoperirea, publicată în revista Nature, a fost numită „Megachelicerax cousteaui” în onoarea celebrului explorator Jacques-Yves Cousteau.

Anatomia surprinzătoare a unui prădător marin

Inițial, paleontologul Rudy Lerosey-Aubril a considerat fosila banală. Însă, pe măsură ce a curățat-o cu grijă, sub microscop, au ieșit la iveală detalii uimitoare. „Pe măsură ce o curățam, am scos la iveală în mod neașteptat membre extrem de bine conservate, inclusiv o pereche de clești frontali care porneau din zona capului”, a declarat cercetătorul pentru Popular Science. Astfel de structuri nu ar trebui să existe la artropodele timpurii, unde, de obicei, se găsesc antene.

Specia, un prădător marin cu o lungime de 7-8 centimetri, avea un exoschelet complex, format dintr-un scut cefalic și nouă segmente corporale distincte. Membrele din zona capului erau adaptate pentru hrănire și percepție, în timp ce cele de pe trunchi erau folosite pentru respirație și înot. „Acest nivel de specializare anatomică este surprinzător de avansat pentru un artropod atât de vechi”, a explicat Lerosey-Aubril.

O punte spre cheliceratele moderne

Descoperirea „Megachelicerax cousteaui” impinge înapoi cu aproximativ 20 de milioane de ani originea cheliceratelor, oferind indicii importante despre evoluția cleștilor. Specia reprezintă o verigă de tranziție importantă de la artropodele cambriene fără clești către cheliceratele moderne. Fosila sugerează că dezvoltarea cleștilor a precedat modificarea altor apendice în structuri similare picioarelor, cum se vede la păianjenii de astăzi. „Rezultatul împacă mai multe ipoteze concurente; într-un fel, toată lumea avea parțial dreptate”, a subliniat coautorul studiului, Javier Ortega-Hernández.

Fosila a fost descoperită acum peste 40 de ani într-un deșert din vestul statului Utah, de un paleontolog amator, Lloyd Gunther. După ce a stat timp de decenii într-un muzeu, fosila a fost supusă unei analize aprofundate care i-a relevat importanța. „Fosilele se găsesc în multe locuri, așa că merită să explorezi; nu știi niciodată ce povești ascund rocile din jurul tău”, a declarat Lerosey-Aubril.

Distribuie: