Uniunea Europeană pregătește terenul pentru lansarea unui „portofel digital de identitate” care ar putea revoluționa modul în care cetățenii interacționează cu serviciile publice și private. Scopul este ca acest sistem să devină un standard până în anul 2030, însă implementarea sa ridică întrebări importante legate de securitatea datelor, confidențialitate și potențialul de excludere digitală.
Portofelul digital european (EUDI Wallet) va permite cetățenilor să își dovedească identitatea online în întreaga Uniune Europeană. Acesta va conține date personale precum nume, data nașterii și cetățenia, dar și documente digitale, printre care permisul de conducere, bilete de transport, diplome sau rețete medicale.
Utilizatorii vor putea semna documente electronice cu valoare legală și vor putea interacționa cu instituții din alte state membre fără bariere administrative. Spre exemplu, un cetățean român ar putea folosi o rețetă medicală emisă în Franța pentru a obține medicamentele necesare dintr-o farmacie din Belgia.
Termenul limită: 2030
Planul Comisiei Europene prevede ca, până în anul 2030, aproximativ 80% din populația Uniunii Europene să utilizeze acest portofel digital. Fiecare stat membru ar trebui să ofere cel puțin o soluție de acest gen până la finalul anului 2026. Utilizarea nu va fi obligatorie, dar instituțiile și companiile care necesită un proces de autentificare extins, inclusiv băncile, vor fi obligate să accepte această formă de identificare până în 2027. Aplicația va funcționa în principal pe smartphone, dotată cu mecanisme avansate de securitate, precum posibilitatea de a folosi pseudonime sau tehnologii care protejează identitatea reală.
Printre beneficiile acestei inovații se numără reducerea fraudei și simplificarea proceselor administrative. De exemplu, închirierea unei mașini sau aplicarea pentru un loc de muncă s-ar transforma în procese complet digitalizate. Utilizatorii vor avea acces la un panou de control unde pot monitoriza datele partajate. Tehnologiile avansate, precum „zero-knowledge proof”, vor permite verificarea anumitor informații, cum ar fi vârsta, fără a dezvălui alte date personale.
Riscuri și provocări
Cu toate acestea, specialiștii atrag atenția asupra unor riscuri importante. Posibilitatea creșterii volumului de date personale colectate, uneori fără ca utilizatorii să fie pe deplin conștienți, reprezintă un motiv de îngrijorare. Portofelele digitale pot deveni ținte pentru atacuri cibernetice. De asemenea, există riscul „excluderii pe criterii digitale”, în special pentru persoanele care nu au acces la tehnologie sau nu sunt familiarizate cu utilizarea acesteia.
Portofelul digital ridică și probleme de suveranitate, deoarece identificarea cetățenilor este, în mod tradițional, responsabilitatea statelor. Furnizarea acestor servicii de către companii private, inclusiv non-europene, poate genera riscuri de influență externă și dependență tehnologică. Pentru ca sistemul să funcționeze în siguranță, sunt necesare reguli clare, audituri stricte și sancțiuni dure pentru abuzuri.
În același timp, specialiștii subliniază importanța menținerii opțiunilor clasice, cum ar fi documentele pe hârtie. Ele sunt necesare pentru a asigura rezistența sistemului și libertatea de alegere a cetățenilor.
Potrivit planurilor, începând cu acest an, va demara implementarea portofelului digital la nivel european, cu obiectivul ca majoritatea cetățenilor să îl utilizeze în următorii șase ani.
