Începând cu anul școlar 2026-2027, evaluarea elevilor din învățământul primar, gimnazial și de liceu va suferi modificări semnificative, marcând o trecere de la examinările tradiționale la o evaluare continuă realizată de cadrele didactice. Astfel, profesorii vor avea responsabilitatea de a evalua progresul elevilor pe baza unor standarde naționale de evaluare, adaptate pentru fiecare disciplină introdusă în trunchiul comun. Decizia, anunțată recent de Ministerul Educației, are ca scop consolidarea sistemului de învățământ, dar ridică și semne de întrebare privind modul în care această schimbare va fi implementată și monitorizată.
### O evaluare bazată pe standarde naționale, dar cu controale stricte
Potrivit oficialilor din Ministerul Educației, controlul respectării acestui nou sistem de evaluare va fi realizat prin inspecția școlară. “Controlul respectării standardelor va fi realizat prin inspecția școlară”, a menționat reprezentantul instituției. Implementarea standardelor naționale de evaluare este considerată o etapă esențială în reforma sistemului de verificare a cunoștințelor, dar și un demers care trebuie să fie foarte bine gestionat pentru a evita subiectivismul sau discrepanțele între școli.
Această abordare înlocuiește vechile forme de evaluare, precum verificările periodice sau examenele sumative, cu o monitorizare continuă a procesului de învățare. În practică, cadrele didactice vor trebui să aplice în mod consecvent standardele naționale, ceea ce presupune pregătirea piloturilor și calibrări periodice ale evaluărilor. În același timp, colegi ai profesorilor vor putea primi sprijin din partea inspectoratelor școlare pentru a se familiariza cu noile cerințe și pentru a garanta o aplicare unitară a criteriilor.
### Schimbări în sistemul de examinare: de la note la progres continuu
Modificarea majoră vine ca răspuns la criticile legate de supra-burdenarea elevilor cu examene și de accentul excesiv pus pe rezultatele la teste finale. În locul notelor obținute la examenele finale, elevii vor fi evaluați în mod constant, pe tot parcursul anului școlar. Astfel, profesorii vor urmări dezvoltarea competențelor și vor acredita progresul în funcție de standardele stabilite pentru fiecare disciplină, în loc să se bazeze exclusiv pe rezultate la teste finale.
„Elaborarea standardelor va fi un proces complex, dar este esențial pentru a asigura transparența și echitatea în evaluare”, a explicat un oficial din Ministerul Educației. În acest fel, se urmărește dezvoltarea unui sistem de evaluare mai flexibil, mai adaptat nevoilor fiecărui elev, dar și mai corect și mai obiectiv, având în vedere inspecțiile care controlează modul de aplicare a standardelor.
### Provocări și perspective în implementarea viitoarelor schimbări
Deși intențiile sunt bune, experții și profesorii privesc cu o doză de scepticism transformarea propusă. Unii se teme de dificultățile în aplicare, de lipsa de personal suficient pentru inspecții și de posibilitatea ca standardele naționale să fie interpretate diferit de la o școală la alta. În plus, există îngrijorări legate de faptul că procesul de calibrare și control va necesita resurse financiare și umane suplimentare, precum și o perioadă de ajustare pentru personalul didactic.
În contextul inițiativei, Ministerul Educației a anunțat că va organiza sesiuni de formare pentru cadrele didactice, menite să faciliteze adoptarea noii abordări. Răspunsul oficial sugerează că această reformă are potențialul de a deveni un pilon esențial pentru modernizarea și transparentizarea sistemului educațional românesc, dar succesul va depinde în principal de modul în care va fi gestionată implementarea și monitorizarea ei în teren.
Pe măsură ce se apropie începutul anului școlar 2026, tot mai mulți specialiști și cadre didactice așteaptă cu interes detaliile finale ale noii metodologii, conștienți de faptul că orice schimbare de amploare în domeniul educației necesită timp, răbdare și adaptare constantă. Într-un sistem în continuă evoluție, viitorul evaluării elevatează relevanța unui proces transparent, unitar și bazat pe standardizare, care speră să aducă beneficii pe termen lung elevilor și întregii societăți.
