Conform G4Media: Numărul infracțiunilor antisemite în Germania, cu o componentă islamistă, a continuat să crească în 2025, ajungând la 670 de cazuri, ceea ce reprezintă o majorare cu 6% față de anul precedent. Această tendință alarmantă este, în mare parte, o consecință a atacului grupării Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023 și a operațiunilor militare ulterioare din Fâșia Gaza.
Creștere accelerată a incidentelor antisemite
Datele publicate recent de poliția federală germană indică o escaladare semnificativă a acestor acte. Secretarul de stat parlamentar Christoph de Vries a prezentat informații din partea Serviciului de Raportare al Poliției Criminale privind Infracțiunile cu Motivație Politică (KPMD-PMK). Astfel, în 2022 au fost înregistrate doar 16 infracțiuni antisemite de origine islamistă. Până la data de 6 octombrie 2023, cu o zi înainte de atacul Hamas, numărul a urcat la 33 de cazuri.
Perioada imediat următoare atacului din 7 octombrie 2023 a marcat un punct de inflexiune dramatic. În doar trei luni, până la sfârșitul anului 2023, au fost raportate 331 de incidente. Această cifră a aproape dublat în 2024, ajungând la 631, iar proiecția pentru 2025 indică 670 de infracțiuni. Această evoluție survine într-o țară marcată istoric de persecuția evreilor, culminând cu Holocaustul.
Noaptea de Cristal – Un precursor tragic
Evenimentul declanșator al violențelor antisemite masive în Germania nazistă a fost „Noaptea de Cristal” (Kristallnacht), desfășurată pe 9 și 10 noiembrie 1938. Pogromurile, cunoscute și ca „noaptea geamurilor sparte”, au vizat comunitățile evreiești din întreaga Germanie, Austria anexată și zonele din Cehoslovacia ocupate de trupele germane. Numele provine de la miile de cioburi de sticlă sparte, rezultate din distrugerea sinagogilor, locuințelor și afacerilor evreiești.
Aceste acte de violență au fost orchestrate de oficiali ai Partidului Nazist, membri ai SA (Sturmabteilung) și ai Tineretului Hitlerist. Oficialii germani au pretins ulterior că evenimentele au fost o reacție spontană a populației la asasinarea lui Ernst vom Rath, un diplomat german de rang înalt, împușcat pe 7 noiembrie 1938 de Herschel Grynszpan, un tânăr evreu polonez. Grynszpan acționa în semn de protest față de expulzarea familiei sale din Germania.
Moartea lui vom Rath, pe 9 noiembrie 1938, a coincis cu aniversarea Puciului de la Berărie din 1923, o dată importantă pentru național-socialiști. Joseph Goebbels, ministrul Propagandei, a folosit ocazia pentru a incita la violențe antisemite, sugerând o conspirație a „evreimii mondiale”. Acesta a transmis mesajul că demonstrațiile, deși neorganizate de partid, nu vor fi împiedicate dacă izbucnesc „spontan”.
Extinderea și radicalizarea persecuției
În urma acestor instrucțiuni, mii de sinagogi și proprietăți evreiești au fost distruse, iar cimitire profanate. Aproximativ 7.500 de magazine evreiești au fost jefuite. În Berlin și Viena, unde comunitățile evreiești erau cele mai mari, membrii SA au atacat evrei la domiciliu și i-au forțat la umilințe publice. Deși numărul oficial al victimelor a fost declarat 91, cercetări ulterioare sugerează că sute de evrei și-au pierdut viața în urma pogromului și a rănilor suferite.
În paralel, SS și Gestapo au arestat aproximativ 30.000 de bărbați evrei, trimițându-i în lagărele de concentrare. Noaptea de Cristal a marcat prima încarcerare în masă a evreilor exclusiv pe criterii etnice, un pas crucial spre „soluția finală”.
După pogrom, regimul nazist a accelerat radicalizarea politicilor sale antievreiești. Comunitatea evreiască a fost amendată cu un miliard de Reichsmarks, iar banii din asigurări pentru pagubele suferite au fost confiscați. Ulterior, au fost promulgate numeroase legi și decrete menite să deposedeze evreii de proprietăți și mijloace de subzistență prin politica de „arianizare” și excluderea din viața publică și profesională. Acest moment a fost un punct de cotitură ce a deschis calea spre deportarea în masă și, în cele din urmă, spre Holocaust.
Sursa: G4Media
