România cere o amânare semnificativă pentru adoptarea politicilor UE privind energia verde, argumentând că o tranziție prea rapidă poate submina stabilitatea economică și poate afecta dezvoltarea țării
România solicită o tranziție mai lungă pentru politicile de energie verde
Un punct de vedere unic și strategic în cadrul Uniunii Europene a fost exprimat recent de România, prin vocea primarului general al Bucureștiului, Nicușor Dan. Într-o discuție telefonică cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, liderul român a subliniat importanța flexibilității în implementarea politicilor energetice. România propune o tranziție “mai lungă și mai susținută” pentru aplicarea măsurilor legate de energia verde, argumentând că o astfel de abordare va asigura sustenabilitatea economică și socială a țării.
Această poziție a fost exprimată într-un moment în care Uniunea Europeană analizează noi direcții pentru reducerea emisiilor de carbon, în contextul celor mai recente angajamente asumate pentru 2030. În timp ce unele state membre pun accent pe accelerarea tranziției și pe atingerea țintelor ambițioase, România își reafirmă preocuparea pentru stabilitatea economiei și protejarea locurilor de muncă, în special în sectoarele agricole și industriale, vulnerabile la schimbări rapide.
Contextul european: între ambiție și realitățile nationale
De-a lungul ultimelor luni, discuțiile privind politica energetică a Uniunii au fost tensionate, fiind marcate de diferențele de viziune între statele membre. În timp ce unele țări, precum Germania sau Țările de Jos, susțin o tranziție rapidă și cu obiective sângeroase, altele, precum Polonia sau Ungaria, au cerut mai mult timp pentru a se adapta la noile norme.
România, având o economie încă dependentă de combustibili fosili, cum ar fi lignitul, consideră că impunerea unor termene prea strânse poate pune în pericol nu doar stabilitatea economică, ci și coeziunea socială. În plus, această poziție nu este una total izolată. Unele state din Europa de Est au adoptat adesea o abordare mai prudentă, subliniind necesitatea unui echilibru între viziunea ecologică și realitățile economice.
Ce urmează în procesul decizional european
În cadrul discuției, Nicușor Dan a accentuat că România nu pune la îndoială importanța tranziției către energie verde, dar solicită ca procesul să fie adaptat la specificul fiecărei țări. “Susținem o tranziție mai lungă pentru aplicarea politicilor legate de energia verde, astfel încât acestea să fie sustenabile și să nu afecteze negativ economia noastră”, a declarat oficialul român, reafirmând angajamentul de a contribui la eforturile comune, dar sub condiția unor termene rezonabile.
Pe agenda Consiliului European de săptămâna viitoare se află discuția detalitată despre planurile de decarbonizare și despre mecanismele de finanțare destinate susținerii statelor mai vulnerabile. România va avea în continuare un rol activ în aceste negocieri, promovând ideea că tranziția trebuie să fie echilibrată, nu doar ambițioasă.
Deocamdată, poziția României câștigă sprijin în rândul altor membri ai Uniunii care adresează unele semne de întrebare legate de ritmul acțiunilor europene. Dacă este acceptată în forma propusă de România, această abordare ar putea duce la ajustări semnificative în planificarea politicilor legate de energie pentru anii următori, dar și la o reevaluare a obiectivelor asumate la nivel european.
Tensiunile dintre obiectivele ecologice și realitățile economice vor continua să modeleze dezbaterile din cadrul Uniunii Europene, iar România pare hotărâtă să-și apere interesele, promovând o tranziție durabilă, dar și susțenabilă din punct de vedere economic. Ceva mai mult decât o simplă poziție diplomatică, această atitudine indică deschiderea României pentru dialog și adaptare, aspecte esențiale pentru formarea deciziilor la nivel european pe termen lung.
