Președintele Nicușor Dan reafirmă responsabilitatea istorică în fața trecutului întunecat al României
Comemorarea victimelor Holocaustului capătă, din nou, un puternic val de semnificație în societatea românească printr-un mesaj oficial transmis cu ocazia aniversării pogromului legionar antievreiesc din București, din ianuarie 1941. Într-un moment în care memoria evenimentelor tragice din istoria recentă trebuie să rămână vie, președintele României, Nicușor Dan, a subliniat importanța de a nu uita tragediile care au zguduit țara noastră în urmă cu peste 80 de ani.
Mesajul a fost transmis prin intermediul unui consilier prezidențial, într-un context în care comemorările devin tot mai conștiente de specificul și amploarea acelor evenimente. În discursul său, liderul de stat a afirmat clar și răspicat că “acel trecut întunecat al regimului de dictatură antonescian nu trebuie făcut uitat, ca și cum nu s-ar fi întâmplat”. Aceasta nu este doar o formulare de curtoazie, ci o chemare la responsabilitate, menită să țină vie memoria victimelor și să prevină repetarea unor astfel de orori.
Pogromul legionar din ianuarie 1941, o tragedie ce a avut loc în plină perioadă a celui de-Al Doilea Război Mondial, reprezintă unul dintre cele mai întunecate capitole din istoria antisemitismului din România. În acea noapte, sute de evrei au fost bătuți, violați, iar mulți alții au fost uciși în mod sistematic de către grupările legionarilor, sub îndrumarea autorităților de atunci. Evenimentul a fost o expresie extremă a furiei duse la extrem a unor grupări naționaliste, care au utilizat pentru prima dată o violență de masă, cu consecințe care au rămas în memoria colectivă a națiunii.
Rolul comemorărilor nu se limitează doar la celebrarea victimelor sacri-ardată. Ele servesc, totodată, ca un avertisment atât pentru generațiile tinere, cât și pentru societate în ansamblul său, să nu permită aventurile extremiste să pătrundă din nou în peisaj. Istoria acelor evenimente a fost adesea folosită ca exemplu în eforturile de educare anti-antisemitism, însuflețind discursurile oficiale și dialogurile intelectuale din ultimele decenii.
De la momentul respectiv până în prezent, România a făcut pași semnificativi în lărgirea conștiinței civice legate de Holocaust, atât prin implicarea instituțiilor de stat, cât și prin inițiative ale societății civile. Programul de educație dedicat victimelor Holocaustului, Muzeul Național al Holocaustului, și diversele evenimente de comemorare devin piloni fundamentali pentru păstrarea acestei memori și pentru a chinui uitarea. Însă, provocarea rămâne în a menține această atenție vie și actuală, mai ales în contextul unor tensiuni sociale crescânde și amenințări ideologice.
Recent, în mediul politic și civic, s-au intensificat discuțiile legate de modul în care România își asumă responsabilitatea pentru trecut, dar și de implementarea unor măsuri concrete pentru prevenirea extremismului și antisemitismului. În acest sens, declarația președintelui Nicușor Dan vine ca un semnal clar că valorile toleranței și ale respectului trebuie să rămână fundamentale în discursul oficial și în educație.
Privind spre viitor, implicația acestor comemorări nu se limitează doar la momentul aniversar. Ele trebuie să devină o parte integrantă a culturii naționale, pentru a asigura o societate mai conștientă, mai responsabilă și mai unită în fața provocărilor trecutului și prezentului. Într-un moment în care manifestațiile extremiste și discursurile intolerante ies uneori la suprafață, această memorie devine cheie pentru păstrarea drumului spre o Românie mai tolerantă și mai democratică.
