Tentativele de negociere dintre SUA și Iran, mediate de Pakistan, nu au dus încă la stabilirea unei date pentru reluarea dialogului. Tensiunile persistă, iar perspectivele unui acord privind securitatea regională și programul nuclear iranian rămân incerte, în pofida eforturilor diplomatice susținute.
Pakistanul, mediatorul principal
Potrivit unor surse, negocierile directe nu sunt programate pentru zilele următoare. Cu toate acestea, discuțiile privind posibilitatea reluării tratativelor continuă. Islamabad rămâne opțiunea principală pentru găzduirea unei noi runde de negocieri, deși Geneva este luată în considerare ca alternativă. Pakistanul a investit masiv în rolul de mediator principal, exercitând presiuni pentru continuarea dialogului.
Miercuri, șeful armatei pakistaneze, mareșalul Asim Munir, a efectuat o vizită la Teheran. Scopul misiunii sale a fost să transmită un mesaj din partea administrației președintelui american Donald Trump. Această inițiativă vizează deblocarea punctelor critice legate de securitatea regională și programul nuclear iranian. Totodată, are ca obiectiv facilitarea organizării unei noi runde de discuții.
Efortul diplomatic al Pakistanului include și o vizită a premierului Shehbaz Sharif în țările din Golf și Turcia. Acesta urmărește obținerea unui acord înainte de expirarea armistițiului convenit între SUA și Iran, stabilit pentru 22 aprilie.
Obstacole în calea înțelegerii
Sursele indică faptul că „situația se menține fluidă, ambele părți sunt încă foarte îndepărtate de o înțelegere pe temele principale”. Casa Albă a confirmat existența unor discuții despre o posibilă a doua rundă de negocieri cu Iranul. Purtătoarea de cuvânt a președintelui Donald Trump a declarat că aceste discuții au loc, dar a subliniat că nimic nu este oficial până când nu este comunicat oficial de Casa Albă.
Iranul a confirmat, de asemenea, că schimbul de mesaje cu SUA continuă prin intermediul Pakistanului. Oficialii iranieni au subliniat însă că nu vor accepta condițiile americane. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe a menționat că unele dintre cerințele americane au fost „nerezonabile și nerealiste”, fără a oferi detalii.
În cadrul negocierilor anterioare, Iranul a cerut „încetarea totală a războiului” și a revendicat drepturile sale, inclusiv ridicarea sancțiunilor și compensarea daunelor provocate de conflict. Acesta a insistat asupra dreptului său de a folosi energia nucleară în scopuri pașnice și de a „continua îmbogățirea uraniului în funcție de nevoile sale”. Nivelul îmbogățirii rămâne însă negociabil.
Tensiuni persistente
Donald Trump a reproșat Iranului blocarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz și refuzul de a renunța la dezvoltarea de arme nucleare. Washingtonul ar fi cerut o suspendare de 20 de ani a îmbogățirii uraniului de către Iran, în timp ce Teheranul a propus o suspendare de 5 ani, ofertă respinsă de președintele american. Ca răspuns, Trump a ordonat armatei americane impunerea unei blocade navale împotriva Iranului.
Într-un interviu recent, Trump a sugerat că războiul „se apropie de final”, afirmând că Iranul dorește să ajungă la un acord pentru a evita distrugerile, în special cele ale infrastructurilor energetice.
