Deputatul USR Claudiu Năsui contestă interpretările conform cărora criza economică recentă a României ar fi legată de acțiunile guvernului condus de premierul Ilie Bolojan, accentuând faptul că intrarea în recesiune nu trebuie atribuită în mod exclusiv deciziilor politice curente. În opinia sa, aceste evoluții economice sunt, în parte, rezultatul unui proces natural de corecție și ajustare după un perioada de creștere excesivă și nesustenabilă.
Rezecția nu-i problema premierului Bolojan, ci un proces economic firesc
Într-o postare pe Facebook, Claudiu Năsui explică faptul că reducerea deficitului bugetar, un obiectiv principal al actualei guvernări, are ca efect inevitabil scăderea activității economice. „Prin reducerea deficitului, se taie una dintre sursele nesustenabile de creștere și e normal să scadă activitatea economică”, afirmă fostul ministru al Economiei, făcând aici referire la demersurile guvernamentale de a disciplina cheltuielile publice și de a echilibra bugetul țării.
Această explicație evidențiază o diferență majoră față de interpretările alarmiste apărute în mediul public, care susțineau că măsurile de austeritate și reducerile de cheltuieli au dus direct la recesiunea tehnică apărută recent în economie. Năsui subliniază însă că acestea sunt, mai degrabă, măsuri de consolidare fiscală menite să stabilizeze economia pe termen lung, chiar dacă, pe termen scurt, provoacă anumite dificultăți și contracții.
Contextul economic și deciziile guvernamentale
Pentru a înțelege mai bine consecințele acțiunilor guvernamentale, trebuie avut în vedere contextul macroeconomic global și situația internă a economiei românești. În ultimii ani, România a cunoscut creșteri economice rapide, uneori bazate pe consum excesiv și împrumuturi, fără a fi sustenabile pe termen lung. O astfel de creștere a fost intens susținută de cheltuieli publice și de credite, ceea ce a făcut economia vulnerabilă în fața volatilității și a schimbărilor externe.
După mandatul anterior, în care deficitele mari și politica destinderii fiscale au creat riscuri pentru stabilitatea macroeconomică, guvernul actual a inițiat măsuri dure pentru reducerea deficitului și pentru stabilizarea finanțelor publice. Aceste măsuri, aparent dure și nepopulare, au ca scop prevenirea unor crize viitoare și asigurarea unei baze solide pentru dezvoltare durabilă. În mod firesc, aceste strategii provoacă unele dificultăți în mediul de afaceri și în rândul populației, dar reprezentanții guvernamentali susțin că sunt pași necesari pentru refacerea credibilității economice a țării.
Perspective și reacții ale actorilor politici
Reacțiile diverselor partide și analizele economice diferă în interpretarea acestui proces. În timp ce opoziția acuză guvernul de a-și pune în pericol stabilitatea economică, oficialii afirmă că măsurile sunt transparente și orientate spre viitor. Năsui adaugă că, în orice caz, este important să se înțeleagă natura procesului: „Nu pot fi acuzat că aş fi propagandist al…”, eliminând astfel orice percepție de manipulare sau încercare de a induce panică.
Această poziție a fost similar exprimată și de alți specialiști care susțin că recesiunea tehnică nu trebuie interpretată ca un semn de eșec inevitabil, ci ca o fază de ajustare normală în cadrul unui ciclu economic sănătos. În același timp, se urmărește menținerea unui dialog echilibrat, în care deciziile politice sunt explicate pe înțelesul publicului, pentru a evita panicile și a pregăti populația pentru schimbările neașteptate.
Ce se întâmplă în continuare?
Pe măsură ce România își continuă procesul de consolidare fiscală, apar și primele semne ale unei relansări treptate a economiei. Investitorii, deși sceptici inițial, încep să vadă eforturile guvernului ca pe un pas în direcția bună, iar perspectivele pe termen mediu rămân optimiste, dacă măsurile vor fi implementate și menținute cu consecvență.
Deși momentul nu este ușor pentru nimeni, cei din conducerea țării susțin că aceasta este doar o etapă trecătoare, menit să asigure stabilitatea și creșterea pe termen lung. În încheiere, analizele și reacțiile continuă, însă cert este că evoluțiile economice trebuie privite într-un context mai larg, în care disciplina fiscală și responsabilitatea bugetară sunt piloni fundamentali pentru relansare.
