Averea unei persoane decedate fără testament este împărțită conform unor reguli clare, stabilite de legislația civilă din România. Aceste reguli, cunoscute sub numele de moștenire legală, determină ordinea în care rudele defunctului beneficiază de bunurile lăsate, asigurând o împărțire echitabilă a acestora. Sistemul se activează fie în lipsa unui testament, fie atunci când testamentul nu acoperă întreaga avere.
Prioritatea moștenitorilor legali
Codul Civil stabilește o ierarhie a moștenitorilor, împărțiți în clase. Prima clasă include descendenții defunctului: copiii, nepoții, strănepoții și așa mai departe. Aceștia au prioritate absolută. Dacă există copii, aceștia moștenesc în mod egal. Doar în absența descendenților, se trece la clasa a doua de moștenitori. Aceasta include părinții defunctului și, dacă aceștia sunt predecedați, frații și surorile acestuia.
Clasa a treia cuprinde bunicii și, eventual, frații și surorile defunctului. În fine, clasa a patra o reprezintă unchii, mătușile, verii și mătușile de-ale defunctului. Soțul supraviețuitor are, de asemenea, un rol important. El sau ea moștenește, în funcție de clasele de moștenitori cu care vine în concurs. De exemplu, dacă soțul supraviețuitor vine în concurs cu descendenții, moștenește o parte din bunuri.
Cum se calculează cotele succesorale
Cotele succesorale variază în funcție de clasele de moștenitori și de gradul de rudenie. În cazul descendenților, împărțirea se face pe părți egale, cu excepția cazului în care există și soț supraviețuitor. Cota acestuia din urmă depinde de numărul și clasa moștenitorilor cu care vine în concurs. Spre exemplu, soțul supraviețuitor moștenește o cotă mai mare dacă nu există descendenți.
Dacă nu există moștenitori legali, iar defunctul nu a lăsat testament, întreaga avere trece în proprietatea statului. Procesul de moștenire este gestionat de notari publici, care stabilesc masa succesorală, identifică moștenitorii și realizează partajul bunurilor. În cazul în care apar dispute, acestea pot fi soluționate în instanță.
Etapele procesului succesoral
Procesul succesoral începe cu deschiderea procedurii, de regulă la notarul public. Se depune o cerere de moștenire, urmată de prezentarea actelor doveditoare ale decesului și ale gradului de rudenie. Notarul verifică existența unui testament. Dacă nu există, sau testamentul nu este valabil, se trece la identificarea moștenitorilor legali, conform claselor enumerate anterior.
Se stabilește masa succesorală, care include toate bunurile defunctului, active și pasive. După identificarea moștenitorilor și evaluarea bunurilor, se face partajul. Acesta poate fi realizat pe cale amiabilă sau, în cazul disputelor, prin intermediul instanței. Notarul emite certificatul de moștenitor, un document important care atestă calitatea de moștenitor și drepturile acestuia asupra bunurilor.
În 2023, la nivel național, au fost înregistrate peste 150.000 de succesiuni deschise la notariatele publice din întreaga țară.
