Averea secretă a lui Ali Larijani, oficialul iranian asasinat: terenuri, mită și conturi în străinătate
Ali Larijani, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, asasinat marți, ar fi acumulat o avere personală impresionantă, estimată la zeci de milioane de dolari, exploatând poziția sa influentă. Conform informațiilor disponibile, Larijani, catalogat drept o țintă atât pentru oficialii de securitate israelieni, cât și pentru grupurile de opoziție iraniene, ar fi fost implicat în tranzacții financiare dubioase. Acuzațiile includ acaparare de terenuri, contrabandă cu bani, mită primită de la chinezi și active deținute în Dubai și Malaezia.
Un patrimoniu greu de estimat
Estimările privind averea lui Larijani variază. În 2020, o sursă menționa o avere de aproximativ 70 de milioane de dolari, situându-l printre cei mai bogați membri ai elitei clericale iraniene. Estimări mai recente, din 2026, indică o sumă cuprinsă între 5 și 20 de milioane de dolari, deși sursele din opoziție sugerează cifre mult mai mari. Din cauza opacității sistemului iranian și a lipsei unei prese libere și a jurnalismului de investigație, stabilirea averii reale a lui Larijani rămâne dificilă.
În primii ani ai anilor 2020, frații Larijani au fost asociați cu acuzații de corupție, inclusiv confiscări de terenuri, luare de mită și deținerea a 63 de conturi bancare personale, care conțineau miliarde de riali iranieni. Aceste conturi aparțineau în principal fratelui său, Sadiq Larijani, fostul șef al sistemului judiciar. Ali Larijani și-a folosit influența pentru a bloca anchetele privind corupția internă. Potrivit unui raport al site-ului Iran HRM, Larijani a fost implicat în multiple scheme de corupție, inclusiv delapidare în cadrul sistemului bancar, preluări de terenuri și spălare de bani, în special prin achiziționarea de active în străinătate.
Legăturile cu China și sancțiunile americane
În 2021, Larijani a fost numit să conducă negocierile privind un acord strategic pe 25 de ani cu China, în valoare de miliarde de dolari. Acest rol central a alimentat acuzațiile de corupție, diverse surse sugerând că acordul a generat comisioane și plăți pentru familia Larijani, deși aceste afirmații nu au fost dovedite. În ianuarie 2026, Departamentul Trezoreriei SUA a impus sancțiuni împotriva lui Larijani, menționând că fondurile nu au fost folosite în beneficiul poporului iranian, ci pentru finanțarea represiunii statului și susținerea organizațiilor teroriste. Sancțiunile au vizat și alte persoane și entități implicate în „bănci din umbră” utilizate pentru spălarea veniturilor din vânzările de petrol.
Aceste măsuri au făcut parte din campania de „presiune maximă” a președintelui Donald Trump împotriva Iranului. Departamentul Trezoreriei SUA a emis zeci de sancțiuni, vizând veniturile din petrol ale Iranului, în încercarea de a limita finanțarea Teheranului.
