Conform Digi24: Retrogradarea Moody’s, un semnal de alarmă pentru România
Agenția de rating Moody’s ar putea modifica ratingul României, însă o eventuală retrogradare nu ar însemna automat intrarea țării în categoria „junk”. Totuși, o astfel de decizie ar pune presiune suplimentară pe evaluarea viitoare din partea Standard & Poor’s, programată pentru 2 octombrie, aceasta devenind crucială pentru menținerea calificativului „investment grade”. Consultantul economic Adrian Negrescu explică implicațiile posibile ale unei astfel de mișcări.
Impactul unei retrogradări din partea Moody’s nu este unul imediat catastrofal pentru economia românească, conform analizei specialistului. Termenul „junk” sau „speculativ” se referă la un nivel de rating mult inferior, iar trecerea de la ratingul actual la categoria inferioară ar implica mai multe trepte. Cu toate acestea, chiar și o ajustare în jos a ratingului actual ar semnala o deteriorare a percepției investitorilor asupra riscurilor asociate economiei naționale.
Decizia S&P, elementul decisiv
Evaluarea programată de Standard & Poor’s la începutul lunii octombrie devine, în acest context, un punct de referință esențial. Dacă Moody’s ar veni cu o decizie nefavorabilă, analiștii se vor uita cu mare atenție la ce va hotărî Standard & Poor’s. Menținerea calificativului „investment grade” de către ambele agenții este vitală pentru a asigura accesul României la finanțare pe piețele internaționale în condiții avantajoase.
Un rating „investment grade” este esențial pentru atragerea investitorilor instituționali, precum fondurile de pensii sau marile companii de asigurări, care au mandate de a investi doar în active considerate sigure. O retrogradare ar putea determina aceste fonduri să își reorienteze investițiile către alte piețe considerate mai stabile, afectând fluxurile de capital.
Factorii care cântăresc în deciziile agențiilor de rating
Deciziile agențiilor de rating se bazează pe o analiză complexă a indicatorilor macroeconomici, a stabilității politice și a riscurilor structurale ale unei țări. Datoriile publice mari, deficitele bugetare persistente, inflația ridicată sau instabilitatea politică sunt printre factorii care pot influența negativ ratingurile. Pentru România, o atenție sporită se acordă managementului bugetar și capacității de a implementa reforme structurale esențiale pentru sustenabilitatea pe termen lung a economiei.
De asemenea, contextul economic global joacă un rol important. Tensiunile geopolitice, creșterea dobânzilor la nivel internațional sau încetinirea creșterii economice la nivel european pot amplifica percepția riscurilor pentru economiile emergente, precum cea a României. Agențiile de rating monitorizează constant aceste tendințe și ajustează evaluările în funcție de evoluții.
Implicații practice pentru economie și cetățeni
O eventuală retrogradare, chiar și una minoră, ar putea duce la o creștere a costurilor de finanțare pentru statul român. Acest lucru s-ar putea traduce, pe termen mediu și lung, într-o presiune suplimentară pe bugetul public, potențial afectând investițiile în infrastructură, sănătate sau educație. De asemenea, costurile de finanțare pentru companiile românești care accesează piețe internaționale ar putea crește.
Pentru cetățenii obișnuiți, impactul ar putea fi resimțit indirect prin inflație sau prin creșterea costurilor creditelor, în măsura în care acestea sunt influențate de costurile de finanțare ale statului sau ale băncilor.
Comisia Europeană a publicat recent raportul anual privind situația economică a statelor membre, unde a evidențiat atât progresele, cât și provocările cu care se confruntă România. Raportul subliniază importanța continuării consolidării fiscale și a implementării reformelor structurale pentru a asigura o traiectorie de creștere durabilă.
Sursa: Digi24
