Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) a denunțat, astăzi, în cadrul procesului de la Assen, Țările de Jos, furtul din ianuarie 2025 de la Drents Museum ca fiind un atac grav la adresa patrimoniului cultural internațional. Declarația publică a MNIR, citită în instanță, subliniază impactul devastator al dispariției unor artefacte de importanță excepțională, inclusiv a Coifului de la Coțofenești și a trei brățări dacice regale din AUR.
Pierderi inestimabile: un atentat la identitatea națională
Coiful de la Coțofenești, un simbol recunoscut al originilor istorice și al demnității culturale românești, a fost descris drept o „rană adusă memoriei colective”. Furtul, care a implicat utilizarea explozibililor pentru spargerea muzeului, a șocat opinia publică și a generat un profund sentiment de umilință în rândul cetățenilor. Potrivit MNIR, dispariția acestor piese de tezaur a smuls brutal o parte din trecutul României din spațiul public. Aceste artefacte, incluse în Tezaurul României, nu sunt simple bunuri materiale, ci reprezintă valori de patrimoniu de o importanță excepțională. Ele aparțin memoriei culturale a României, dar și patrimoniului cultural universal.
Consecințe morale și profesionale ale furtului
MNIR a subliniat că prejudiciul produs nu este doar material, ci și moral și profesional. Munca unor generații de muzeografi, arheologi, conservatori și istorici a fost direct afectată. Furtul a lovit în însăși misiunea fundamentală a muzeului: aceea de a apăra și de a proteja patrimoniul comun. Incidentul a generat teamă și suspiciune la nivel global, afectând cooperarea culturală dintre instituțiile europene. Acesta a pus sub semnul întrebării viitoarele împrumuturi muzeale și a deteriorat încrederea necesară în colaborările internaționale, un aspect crucial în conservarea și promovarea patrimoniului cultural.
Reacții și investigații în desfășurare
În spațiul public, evenimentul a alimentat neîncrederea și discursuri ostile față de MNIR și față de schimburile culturale internaționale. Declarația MNIR menționează că furtul a fost perceput ca o umilință națională, exploatată pentru a amplifica tensiuni și sentimente anti-europene. Autoritățile continuă investigațiile pentru recuperarea ultimei brățări dispărute, iar Bernhard Z., principalul suspect, a declarat că nu deține informații despre artefactul lipsă. MNIR face apel la instanța din Assen să trateze cazul cu toată gravitatea, considerând fapta un atac excepțional asupra patrimoniului cultural, a încrederii publice și a demnității unui popor.
