Europenii au abandonat construcția mormintelor megalitice în urmă cu aproximativ 5.000 de ani, iar un nou studiu sugerează că acest lucru s-a datorat, cel mai probabil, unei prăbușiri demografice majore. Cercetările recente indică faptul că populația europeană s-a confruntat cu un declin dramatic, posibil din cauza unei combinații de factori, inclusiv epidemii și schimbări culturale.
Declinul neolitic: o prăbușire misterioasă a populației
Construirea mormintelor megalitice, structuri impresionante din piatră, a reprezentat o caracteristică definitorie a perioadei neolitice în Europa. Aceste monumente funerare complexe, precum cele găsite în Franța, Marea Britanie și Scandinavia, au încetat să mai fie construite brusc spre sfârșitul mileniului al IV-lea î.Hr. Pentru a înțelege de ce, cercetătorii au analizat ADN-ul a 132 de indivizi îngropați într-un mormânt neolitic din Bury, lângă Paris.
Rezultatele au dezvăluit o schimbare genetică clară între două faze de înmormântare. Prima fază, între anii 3200 și 3100 î.Hr., a fost asociată cu indivizi de origine locală. A doua fază, care a urmat în jurul anului 2900 î.Hr., a inclus persoane cu origini din Peninsula Iberică și sudul Franței. Acest lucru sugerează o înlocuire a populației. „Oamenii care au folosit mormântul înainte și după colaps par să le aparțină unor populații complet diferite. Asta indică faptul că a avut loc un eveniment major, o perturbare care a dus la declinul unei populații și la apariția alteia”, a explicat Frederik Seersholm, autorul studiului.
Schimbări culturale și posibile cauze ale declinului
Pe lângă schimbările genetice, au fost observate și transformări culturale în practicile funerare. În prima fază, corpurile erau așezate aliniate cu axa mormântului, în poziție întinsă, în timp ce în a doua fază nu mai exista această aliniere, iar corpurile erau depuse în poziții chircite. Cercetătorii au observat, de asemenea, un număr neobișnuit de mare de schelete de copii și sugari în prima fază, indicând o mortalitate ridicată în rândul tinerilor.
În plus, în rămășițele umane din prima fază au fost identificate urme de ADN ale unor agenți patogeni periculoși, inclusiv Yersinia pestis, bacteria responsabilă de ciumă. Această descoperire sugerează că declinul neolitic ar fi putut fi provocat, cel puțin parțial, de o epidemie. „Nu putem spune că ciuma a fost singura cauză a colapsului populației, dar încărcătura totală de boli ar fi putut fi unul dintre factorii importanți”, a declarat Martin Sikora, cercetător.
Concluzii și implicații
Studiul publicat în revista *Nature Ecology and Evolution* confirmă amploarea declinului neolitic, sugerând că abandonarea construcției mormintelor megalitice a fost legată de o scădere masivă a populației în Europa. Cercetătorii sugerează că migrația dinspre Peninsula Iberică și expansiunea din stepe ar putea fi răspunsuri la acest declin, creând un vid demografic în care alte grupuri au putut avansa.
