Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a generat un nou val de dezbateri în jurul vârstei de pensionare a judecătorilor, afirmând că un magistrat este în deplinătatea capacității intelectuale și a cunoașterii profesionale la vârsta de 50 și ceva de ani. Declarația a venit ca răspuns la întrebarea cum este posibil ca liderul venezuelean Nicolas Maduro să fie judecat de o persoană în vârstă de 92 de ani, în condițiile în care judecătorii din România se pensionează la 48 de ani.
## Vârsta de pensionare, un subiect sensibil
“Această întrebare ar fi mai potrivit să fie pusă celor care au redus vârsta de pensionare decât celor care se luptă în momentul de față să corecteze această chestiune”, a spus ministrul Justiției. El a subliniat că, în programul de guvernare, s-a stabilit ca vârsta de pensionare să atingă, în sectorul public, vârsta standard – 65 de ani. “Consider și eu, ca o opinie personală, că la o vârstă de 50 și ceva de ani ești în deplinătatea intelectuală, a forței, a cunoașterii profesionale; poți să fii util societății și chiar îți face plăcere să lucrezi”, a adăugat Marinescu.
## Implicații și perspective
Ministrul Justiției a menționat că judecătorii Curții Constituționale sunt obligați, prin lege, să se desprindă de orice fel de “contaminare politică” și că trebuie să fie obiectivi și imparțiali. El a subliniat, de asemenea, că justiția nu trebuie niciodată să fie grăbită, dar nici întârziată, și că trebuie să își ia timpul necesar pentru a da o dezlegare corectă. “Mi-e foarte greu să judec din afară lucrurile, văzând doar faptul că s-a dat un termen într-o duminică și nu s-a putut judeca în duminica respectivă; că s-a dat termen a doua zi, foarte scurt, și nu s-a putut judeca atunci”, a spus Marinescu.
## Viitorul justiției
Declarațiile ministrului Justiției vin în contextul în care sistemul judiciar din România se confruntă cu multiple provocări, inclusiv cu problema vârstei de pensionare a judecătorilor. Marinescu a subliniat că soluția care se dă în acest caz trebuie să fie una foarte bine argumentată și solidă, care să reprezinte un adevăr constituțional. “Dacă este nevoie de patru termene pentru a avea un adevăr corect stabilit, să fie patru termene. Dacă e nevoie de două termene, să fie două termene. Dar finalitatea să fie una corectă”, a declarat ministrul Justiției. În cele din urmă, evoluția acestei situații va fi urmărită cu atenție, având în vedere impactul pe care îl poate avea asupra sistemului judiciar și asupra societății în general.
