⚠️ România are nevoie de o flexibilizare a ajustării fiscale pentru a-și păstra credibilitatea internațională
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, trage un semnal de alarmă cu privire la situația fiscal-bugetară a țării, avertizând că adevăratul risc pentru economia României nu constă într-o recesiune tehnică temporară, ci în riscul de a inversa procesul de ajustare fiscală început în ultimii ani. Declarațiile sale vin într-un context în care încrederea investitorilor și stabilitatea financiară a țării sunt din ce în ce mai sensibile la modul în care guvernul gestionează deficitul bugetar și datoria publică.
### Contraindicii recesiunii tehnice în contextul actual
În ultimele săptămâni, datele economice arătau o creștere temporară a deficitului bugetar, alimentând temeri de o recesiune tehnică. Cu toate acestea, Nazare subliniază că această situație, deși preocupantă, nu trebuie să devină pretext pentru relaxarea politicii fiscale. În schimb, atenția trebuie centrată pe consolidarea fiscală, pentru a evita un scenariu în care această recesiune temporară să se transforme într-o problemă structurală.
„Adevăratul risc pentru România nu este o recesiune tehnică temporară, ci reversarea procesului de ajustare fiscală”, a afirmat ministrul, adăugând că orice abatere de la această traiectorie ar putea avea consecințe grave pentru economia națională. În condițiile în care frustrări politice sau legislative ar duce la depășirea limitei de deficit bugetar stipulate de normele europene, țara noastră ar putea fi nevoită să suporte costuri de finanțare mai mari și să își piardă încrederea piețelor internaționale.
### Impactul asupra ratingului de țară și costurilor de finanțare
Consecințele unui eventual eșec al eforturilor de consolidare fiscală ar fi resimțite pe termen lung, conform oficialului. Măsurile deficitare sau tergiversarea reformelor structurale ar putea duce la deteriorarea ratingului de țară, ceea ce ar însemna creșterea costurilor de împrumut, atât pentru stat, cât și pentru mediul privat.
„Orice abatere de la traiectoria de consolidare ar eroda încrederea investitorilor, ar creşte costurile de finanţare şi ar pune presiune pe ratingul de ţară”, a explicat Nazare. În condițiile în care România are de făcut față unor provocări macroeconomice interne, dar și externe, păstrarea unui echilibru fiscal strict devine o prioritate pentru stabilizarea și creșterea economiei.
### Riscul de a pierde controlul asupra stabilității fiscale
Pentru anul în curs, Guvernul a adoptat măsuri pentru a menține deficitul binnen limitele europene, dar presiunile politice sau contextul economic dificil pot complica această sarcină. În plus, pandemia și actuala criză economică mondială au amplificat vulnerabilitățile finanțelor publice românești, având nevoie de o gestionare atentă și echilibrată.
“Reversarea procesului de ajustare fiscală ar fi o greșeală cu consecințe de durată”, avertizează oficialul. În plus, el regretă că, deși economia își revenise relativ rapid după criza generată de pandemie, perspectivele fiscale ale țării pot fi umbrite dacă nu se acționează ferm și constant pe frontul reformelor.
### Perspective și direcții pentru stabilitate
Guvernul ar trebui să se concentreze pe menținerea disciplinei fiscale și pe modernizarea sistemului fiscal, pentru a asigura sustenabilitatea datoriei publice și pentru a reafirma încrederea piețelor internaționale în economia românească. Acțiunea de consolidare va fi decisivă în evitarea unui scenariu în care pierderea credibilității ar putea accelera accentuarea dificultăților financiare și să afecteze ponderalitatea investițiilor străine.
Actuala strategie, în contextul global instabil, necesită o coordonare riguroasă între politicile fiscale, monetare și structurale. În ultimele zile, ministrul Nazare a reiterat angajamentul Guvernului de a menține disciplina bugetară, dar și de a continua reformele menite să modernizeze economia și să stimuleze creșterea sustenabilă. În lipsa unui control strict al deficitului, România riscă să își piardă terenul în competiția pentru atragerea capitalurilor străine, cu toate efectele negative asupra dezvoltării economice pe termen mediu și lung.
