Ministrul Energiei: România are resurse de metale rare în Hunedoara, Bihor și Gorj, semnează acord cu firma SUA

România prinde contur în domeniul metalelelor rare: investiții strategice în cupru, magneziu și grafit

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a adus în prim-plan marți seară, într-o intervenție la Antena3, perspectivele promițătoare ale României în exploatarea metalelelor critice, esențiale pentru tehnologie și industrie. Subiectul a captat atenția după ce ministerul a anunțat obținerea unor proiecte importante în domeniu, ce pot pune țara noastră pe harta mondială a producătorilor de materiale strategice. Într-un context global în care resursele sunt din ce în ce mai disputate, România își conturează un rol activ, vizând atât valorificarea resurselor naturale, cât și dezvoltarea unui lanț industrial complet.

Potențialul resurselor de cupru în județul Hunedoara

Unul dintre cele mai importante proiecte vizează exploatarea cuprului în zona Hunedoara. “Cupru în Hunedoara”, a declarat Ivan, subliniind că țara noastră dispune de resurse imense ce pot fi valorificate în viitorul apropiat. În ciuda unei istorii bogate în minerit, România nu a avut până acum o strategie clară de valorificare a acestor resurse, dar situația începe să se schimbe.

Specialistii atrag atenția că exploatarea acestui metal are multiple beneficii economice, de la crearea de locuri de muncă la stimularea industriei locale. În plus, țara are avantajul de a putea dezvolta un lanț integrat: de la extragere, la rafinare și procesare, reducând dependența de importuri și sporind autonomia energetică.

Resursa de magneziu în Bihor: o oportunitate de poziționare strategică

Un alt proiect semnificativ se referă la potențialul magneziului, situat în județul Bihor. Magneziul, folosit în numeroase aplicații industriale și medicale, devine tot mai rar pe piața globală, iar România, deținătoare de rezerve, vrea să transforme această oportunitate într-un avantaj competitiv.

Ivan a afirmat că statul român are în plan consolidarea poziției pe piața internațională de magneziu, dezvoltând infrastructura necesară. Initial, se intenționează construirea unor facilități moderne de extracție și rafinare, menite să pună bazele pentru o industrie de profil, capabilă să susțină atât necesarul intern, cât și exporturile.

Exploatarea de grafit în Gorj: o resursă în creștere

Nu în ultimul rând, în zona Gorj, resursele de grafit au fost incluse în lista proiectelor strategice. Acest mineral, esențial pentru bateriile în construcție și tehnologiile verzi, are un rol crucial în tranziția către o economie sustenabilă. Într-o perioadă în care Europa și, implicit, România caută să-și reducă dependența de importurile de materiale strategice, resursele de grafit devin o piesă importantă în puzzle-ul industrial.

Bogdan Ivan a punctat că Romania are resurse suficiente pentru a susține o industrie proprie de grafit, în condițiile în care investițiile privitoare la infrastructură și tehnologii moderne de exploatare încep să capete contur.

Conturarea unei economii bazate pe resurse naturale

Toate aceste proiecte se integrează într-un plan pe termen mediu și lung de valorificare sustenabilă a resurselor naturale. România are avantajul de a deține rezerve semnificative, însă provocarea constă în crearea unui cadru legislativ stabil și a infrastructurii necesare pentru a atrage investitori naționali și internaționali în această direcție.

De altfel, oficialul ministru a subliniat că țara noastră trebuie să profităm de aceste oportunități, dezvoltând un lanț industrial complet, de la extracție la rafinare și utilizare finală. “Dacă azi exploatăm minereu, trebuie să avem în vedere și valoarea adăugată pe care o aduce această resursă în economia românească”, a menționat Ivan.

În prezent, țara noastră face pași concreți pentru a deveni un jucător important în domeniul mineralelor rare, fiind conștientă de impactul strategic al acestora în economia mondială și în tranziția spre tehnologii verzi. Perspectivele sunt promițătoare, iar deciziile la nivel guvernamental vor juca un rol crucial în transformarea acestor resurse în piloni ai creșterii economice robuste, independente și sustenabile.

Ioana Radu

Autor

Lasa un comentariu