Ministrul Apărării despre mitul „zidului anti-drone”: realitatea și provocările securității aeriene
Într-un climat geopolitic tot mai tensionat, conceptul de „zid anti-drone” a fost promovat anterior ca o soluție inovatoare pentru păzirea frontierelor sau a spațiului aerian de posibile atacuri. Însă, în cadrul unei declarații recente, ministrul Apărării Naționale, Radu Mirută, a clarificat placa de obținție a acestei idei, explicând că o astfel de construcție nu are niciun fundament real. „Așteptarea oamenilor ca orice obiect zburător să fie oprit la graniță este corectă, dar „zidul anti-drone” este o utopie care nu există nicăieri”, a afirmat oficialul.
Realitatea tehnologică a protecției aeriene
De-a lungul anilor, progresele tehnologice au permis dezvoltarea unor sisteme avansate de detectare și interceptare a dronelor, dar acestea nu sunt infailibile. În apărarea frontierelor, autoritățile din mai multe state investesc în atare tehnologii, însă crearea unui zid fizic, capabil să oprească orice obiect zburător, rămâne un vis nerealizabil. Ministrul Mirută explică faptul că așteptarea trebuie să fie realistă: „E mai probabil să avem la dispoziție sisteme electronice și digitale eficiente decât ziduri fizice uriașe, care să blocheze orice obiect din față”.
Această poziție reflectă o înțelegere clară a limitărilor tehnologiei în domeniul securității aeriene, în condițiile în care dronele pot varia de la simple modele de hobby până la dispozitive sofisticate utilizate în scopuri militare. Țara noastră, situată într-o zonă de interes strategic în Europa de Sud-Est, este conștientă de vulnerabilitățile generate de evoluțiile tehnologice și investește în sisteme de monitorizare și interceptare, însă recunoaște că aceste măsuri nu pot garanta o protecție totală.
Contextul geopolitic și riscurile la granițele României
Declarația ministrului Mirută vine în contextul creșterii tensiunilor în regiune, în special în lumina conflictului dintre Israel și gruparea Hezbollah din Liban, care a înregistrat recent escaladări. În acest climat, orice percepție de fragilitate a securității naționale poate accentua anxietățile publicului și poate duce la căutarea unor soluții simpliste sau exaggerate, precum ziduri imense care să împiedice orice amenințare aeriană.
România, ca stat membru NATO și partener strategic al Occidentului, își consolidează capacitățile de apărare, dar se arată realistă în privința limitărilor. Ministrul Mirută a subliniat că investițiile în tehnologie și în instruirea personalului sunt prioritare. „Nu ne putem baza pe ziduri fizice, ci trebuie să ne întărim apărarea digitală și capacitatea de a răspunde rapid oricăror provocări, inclusiv în domeniul aerian”, a spus oficialul.
Perspective și provocări viitoare
Reiterând necesitatea de a avea așteptări realiste, Radu Mirută a subliniat importanța colaborării internaționale și a schimbului de informații în domeniul securității aeriene. În același timp, el a menționat că vulnerabilitățile actuale nu trebuie subestimate, mai ales în contextul în care dronele și tehnologia de ultimă generație evoluează rapid.
Pe măsură ce tensiunile din regiune persistă și riscurile de incidente cresc, forțele de apărare române trebuie să fie adaptate și robuste, însă fără iluzia unui zid invincibil. În timp ce tehnologia avansează, conștientizarea limitei sale rămâne un pilon al strategiei de securitate națională. Problema nu este doar tehnologică, ci și una de mentalitate și de pregătire pentru a face față celor mai complicate scenarii.
Între timp, oficialii le recomandă cetățenilor să păstreze calmul și să aibă încredere în eforturile și capacitățile statului de a proteja frontierele și integritatea spațiului aerian, adoptând o abordare pragmatică și bine fundamentată în realitate, și nu în mituri despre ziduri invincibile.
