România se pregătește pentru un 2026 tensionat din punct de vedere fiscal, fiind anunțată o țintă de deficit bugetar de aproape 6%. Anunțul a fost făcut marți de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, care a precizat că acest nivel va fi ținta principală pentru anii următori, în condițiile în care economiștii și autoritățile trebuie să echilibreze stimulentele economice cu respectarea constrângerilor financiare.
O țintă ambițioasă, dar realistă, în contextul economic actual
Declarația ministrului Nazare survine într-un context dificil pentru economia românească, afectată de incertitudini globale, creșterea inflației și ciocnirile geopolitice. În timp ce țara încearcă să accelereze programul de relansare economică și reforme structurale, autoritățile trebuie să navigheze cu precauție între nevoia de finanțare a cheltuielilor publice și obligația de a menține stabilitatea macroeconomică.
„În privința țintei de deficit, așa cum am discutat la fiecare rectificare în parte, aceasta este spre 6%, este în discuție și pe parcursul elaborării bugetului și după ce continuăm și închidem”, a explicat Nazare. În practică, această țintă indică o creștere moderată a deficitului față de maximele stabilite anterior, dar care totuși rămâne strictă în raport cu nivelurile suportabile pentru economia națională.
Impactul asupra procesului de bugetare și reforme
Planurile bugetare pentru următorii ani vor fi cercetate cu atenție pentru a asigura atingerea acestei ținte. Ministrul a subliniat că discuțiile despre deficit sunt extrem de importante în procesul de elaborare al bugetului, care urmează să fie prezentat parlamentar în următoarele luni. În plus, rămâne dificil de estimat dacă acest plafon va fi absolut sau vor exista ajustări, având în vedere evoluțiile economice și incertitudinile globale.
De altfel, odată cu această anunțare, autoritățile române și-au reafirmat intenția de a păstra controlul asupra cheltuielilor publice și de a seta un echilibru între stimulentele fiscale și responsabilitatea fiscală, elemente esențiale în contextul creșterii tarifelor și a costurilor de finanțare.
Care sunt provocările majore pentru România în 2026
O sumă importantă de efort va fi depusă pe parcursul următor pentru a reduce decalajul dintre veniturile și cheltuielile statului. În condițiile în care serviciul datoriei publice a crescut în ultimii ani, politicile fiscale vor trebui să fie adaptate pentru a evita depășirea plafonului de deficit stabilit. În plus, perspectivele economice ale României continuă să fie marcate de incertitudini legate de evoluția mediului internațional, precum și de necesitatea implementării unor reforme structurale pentru a stimula creșterea.
Specialiștii consideră că atingerea unei ținte de deficit de 6% în 2026 va impune un echilibru delicat între consolidarea fiscală și stimularea mediului privat, precum și între măsurile fiscale și sociale. În nevoie de reforme menite să dinamizeze economia, autoritățile trebuie totodată să păstreze un control strict asupra cheltuielilor.
În ciuda provocărilor, ministrul Nazare a reafirmat angajamentul guvernului de a menține disciplina fiscală. În continuare, va rămâne de urmărit dacă planul de echilibrare bugetară va fi implementat cu succes și dacă România va putea să-și atingă ținta de deficit în condițiile unei economii globale tot mai volatile. Ultimele evoluții indică o atitudine preventivă din partea autorităților, care încearcă să asigure sustenabilitatea fiscală pe termen lung, în contextul unei paradigme în continuă schimbare.
