Ministerul de Externe contrazice decizia Ministerului Agriculturii în privința acordului MERCOSUR
Bucureștiul a fost zguduit marți de o declarație conflictuală între două dintre cele mai implicate ministere în afacerile externe ale țării. În timp ce Ministerul Agriculturii condus de Florin Barbu (PSD) anunța că a refuzat să semneze un memorandum referitor la aprobarea votului României pentru acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele din America Latină, Ministerul de Externe, condus de Oana Țoiu (USR), a lansat o altă poziție oficială, contrazicând clar această decizie. Astfel, rivalitatea instituțională și incertitudinea politică se adâncesc în contextul negocierilor privind unul dintre cele mai discutate acorduri comerciale de la nivel european.
Tensiuni în guvern: refugiul sau divergențe strategice?
Încă din zilele trecute, declarațiile Ministerului Agriculturii par să fie în contradicție cu pozițiile oficiale ale guvernului. Florin Barbu a spus cu privire la refuzul de a semna “că nu a fost cazul” să se aprobe memorandumul pentru votarea Acordului MERCOSUR, justificând decizia prin considerente interne și priorități strategice. Într-un comunicat de presă, oficialul PSD a explicat că “s-a ales să nu se semneze, pentru că este nevoie de o analiză mai aprofundată” și că “nu s-a renunțat definitiv, ci se așteaptă o decizie comună”.
Însă, chiar dacă decizia pare să fie exclusiv una internă a Ministerului Agriculturii, poziția acesteia a fost contestată ferm de către Ministerul Afacerilor Externe, care a emis o declarație clară și concisă. În document, MAE susține că “nu a fost nevoie de un memorandum pentru a vota și sprijini acordul MERCOSUR, fiind suficiente prevederile regulamentelor europene și ale legislației interne.” Mai mult, oficialii de la externe subliniază că “Romania urmează să-și exercite dreptul de vot în cadrul Parlamentului European și al Consiliului Uniunii Europene, conform procedurilor standard, fără investiții suplimentare în memorandumuri specifice”. Această poziție pare să indice o diferență de abordare și de interpretare a procedurilor legale, dar și o fragmentare gestionată la nivelul miniștrilor.
Contextul negocierilor și controversele din interiorul guvernului
Este pentru al doilea an consecutiv când România se află în centrul unor negocieri delicate privind acordul MERCOSUR, un pact comercial care vizează în principal reducerea tarifelor vamale între UE și patru state din America Latină: Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay. În timp ce Bruxelles-ul vede în acest acord o oportunitate strategică, pentru unele state membre, inclusiv România, probleme legate de impactul asupra agriculturii locale, a mediului și a suveranității decizionale au devenit puncte de dispută.
Reacția Ministerului Agriculturii pare să fie în asentimentul unor lideri politici și fermieri, care se tem de consecințele negative ale liberalizării comerțului cu produsele din America Latină. În schimb, oficialii de la externe văd în acord o oportunitate economică și de creștere a profiturilor companiilor românești în piețe mai ample, reducând barierile tarifare și sporind competitivitatea.
Posibile implicații și evoluții viitoare
Contradicțiile dintre cele două ministere pot avea efecte semnificative asupra poziției finale a României în cadrul procesului decizional european. În condițiile în care Uniunea Europeană înaintează cu negocierile, poziția României poate fi contestată în funcție de unitaritatea decizională a statelor membre.
De altfel, experții în politica externă atrag atenția că aceste disensiuni interne pot afecta imaginea și influența României în cadrul UE, în condițiile în care alte state membre și-au exprimat deja opinii diferite în privința acordului MERCOSUR. În timp ce guvernul susține că deciziile sunt și vor fi luate în interes național, opoziția politică și organizațiile civice reclamă transparență și un parcurs clar, pentru a evita riscurile de a fi folosită ca instrument de negociere sau de presiune.
În ultimele zile, oficiali din Iași și București au indicat că discuțiile vor continua în sânul guvernului, dar pozițiile divergente complică procesul de decizie. În condițiile în care plenul parlamentului trebuie să dea undă verde ratificării acordului, este inevitabil ca tensiunile dintre cele două ministere și alte instituții să se intensifice, în speranța unui consens final. Rămâne de văzut ce strategie va adopta conducerea executivului în continuare pentru a păstra unitatea și pentru a asigura interesele României în contextul geopolitic și economic actual.
