Conform Digi24: Dumitru Pîrvulescu, președintele Federației Naționale Mine Energie, a atras atenția miercuri, într-o intervenție la Digi24, asupra riscurilor unei reduceri accelerate a capacităților de producție pe cărbune în România. Potrivit oficialului, această politică ar putea conduce la probleme serioase în asigurarea necesarului de energie la nivel național.
Pericolul lipsei de energie stabilă
Pîrvulescu a subliniat importanța menținerii în funcțiune a unor grupuri energetice pe cărbune ca o măsură necesară pentru a garanta siguranța Sistemului Energetic Național. Această măsură este considerată esențială până la momentul în care vor fi dezvoltate noi capacități de producție, capabile să preia rolul centralelor pe cărbune.
„Până nu vom face reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, nu vom avea energie stabilă”, a declarat Dumitru Pîrvulescu, subliniind dependența țării de surse de energie de bază pe termen mediu.
Federația Națională Mine Energie militează pentru o tranziție energetică mai echilibrată, care să nu afecteze securitatea energetică a României. Pîrvulescu consideră că deciziile privind închiderea centralelor pe cărbune trebuie corelate cu finalizarea investițiilor în noi tehnologii de producție.
Necesitatea grupurilor pe cărbune pentru siguranță
Într-un context european marcat de obiective ambițioase de decarbonizare, România se confruntă cu presiuni pentru a renunța la combustibilii fosili, inclusiv cărbunele. Cu toate acestea, Pîrvulescu argumentează că renunțarea bruscă la aceste capacități, fără alternative concrete și funcționale, ar putea lăsa țara vulnerabilă în fața unor eventuale crize de aprovizionare.
Acesta a punctat că sistemul energetic național are nevoie de o bază stabilă de producție, iar centralele pe cărbune, în ciuda impactului lor asupra mediului, îndeplinesc acest rol pe termen scurt și mediu. Dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă este prezentată ca o soluție pe termen lung pentru a asigura independența energetică și stabilitatea sistemului.
Dezbaterea privind viitorul energiei pe bază de cărbune în România este complexă, implicând considerente economice, sociale și de mediu. Organizațiile sindicale din sectorul energetic, precum Federația Națională Mine Energie, continuă să atragă atenția asupra necesității unei abordări prudente, care să prioritizeze siguranța aprovizionării.
Impactul asupra securității energetice
Politica de reducere accelerată a dependenței de cărbune, deși aliniată cu directivele europene privind schimbările climatice, ridică semne de întrebare legate de capacitatea actuală a României de a genera suficientă energie electrică din surse alternative. Pîrvulescu a avertizat că deciziile pripite pot avea consecințe nefavorabile asupra consumatorilor și a stabilității economice.
Până la finalizarea proiectelor nucleare de la Cernavodă, care ar urma să aducă o creștere semnificativă a capacității de producție, centralele pe cărbune rămân o componentă esențială a mixului energetic românesc. Reconstrucția și modernizarea unor astfel de unități ar putea fi o altă soluție pe termen mediu, alături de dezvoltarea rapidă a surselor regenerabile și a soluțiilor de stocare.
Declarațiile lui Dumitru Pîrvulescu vin în contextul discuțiilor intense despre tranziția energetică și rolul diferitelor surse de energie în viitorul pe termen lung al României. Planurile de închidere a unor capacități pe cărbune sunt în curs de desfășurare, însă, conform opiniei exprimate de liderul Federației Naționale Mine Energie, necesitatea de a asigura un flux constant și stabil de energie electrică primează.
Sursa: Digi24
