O „furtună de microplastice” amenință sănătatea umană, potrivit unui nou studiu amplu care arată că particulele minuscule de plastic pătrund în organism din surse diverse, inclusiv spitale, jucării pentru copii și chiar vopsea

O „furtună de microplastice” amenință sănătatea umană, potrivit unui nou studiu amplu care arată că particulele minuscule de plastic pătrund în organism din surse diverse, inclusiv spitale, jucării pentru copii și chiar vopsea. Cercetarea, realizată de Heather Leslie, una dintre primele persoane care au identificat microplastice în sângele uman, avertizează asupra riscurilor tot mai mari asociate cu această poluare omniprezentă. Raportul adună peste 350 de studii științifice și subliniază necesitatea urgentă de măsuri pentru a reduce expunerea.

Microplasticele în spitale: O problemă ignorată

Studiul arată că procedurile medicale pot introduce involuntar microplastice în organism. Dispozitive medicale uzuale, cum ar fi cateterele cardiace, implanturile ortopedice și mamare, sau sistemele pentru perfuzii, eliberează particule microscopice de plastic. În unele săli de operație, au fost detectate până la 9.258 de particule de microplastic pe metru pătrat. Mai îngrijorător este faptul că nou-născuții prematuri sunt expuși acestor particule. Bebelușii alimentați intravenos în unitățile neonatale ar putea primi până la 115 particule de microplastic în 72 de ore, doar din circuitele de perfuzie.

Jucăriile pentru copii și sursele ascunse din locuințe

Copiii sunt o categorie extrem de vulnerabilă, iar cercetările relevă un risc sporit în mediul în care aceștia își petrec o mare parte din timp. Cărămizile de construcție, saltelele de joacă și alte obiecte fabricate din plastic pot elibera particule de PET, polipropilenă, polietilenă sau PVC în locuințe. Copiii inhalează mai mult aer raportat la greutatea corporală și ingeră mai ușor particulele de praf în timpul jocului. Un alt pericol este reprezentat de laptele praf pentru sugari, care poate conține microplastice provenite din ambalaje, cu valori estimate între mai puțin de o particulă și până la 17 particule pe gram. O altă sursă importantă, dar adesea subestimată, este vopseaua. Pe măsură ce stratul de vopsea se degradează sau este îndepărtat, pot fi eliberate cantități mari de particule microscopice. Un singur strat de vopsea aplicat pe o suprafață de 100 de metri pătrați poate conține între 17 și 68 de cvadrilioane de particule polimerice.

Tehnologii climatice și riscuri viitoare

Raportul avertizează că anumite tehnologii propuse pentru combaterea schimbărilor climatice ar putea agrava problema expunerii la microplastice. Un exemplu este injectarea de aerosoli în stratosferă, o metodă de geoinginerie solară analizată de unele state în scopul de a reduce încălzirea globală. Unele patente existente descriu dispersarea în atmosferă a unor particule foarte mici, inclusiv particule polimerice, la altitudini de până la 20 de kilometri. Acest lucru ar putea crea o nouă sursă de microplastice transportate prin aer și depuse ulterior prin precipitații.

Autorii studiului subliniază că prezența microplasticelor nu este doar o problemă de poluare, ci și rezultatul modului în care materialele plastice sunt integrate în produsele și infrastructura de zi cu zi. Microplasticele se pot acumula în diferite organe și sunt asociate cu inflamații, deteriorarea celulelor și posibile riscuri cardiovasculare sau oncologice. Raportul recomandă autorităților să intensifice cercetarea impactului asupra sănătății și să adopte măsuri pentru a reduce expunerea. Diminuarea dependenței de plastic în produsele de zi cu zi, afirmă cercetătorii, ar putea reduce semnificativ acest fenomen.