Conform Descopera: Un meteorit marțian recent descoperit pe Pământ oferă indicii prețioase despre o parte a Planetei Roșii care ar fi rămas complet nealterată de miliarde de ani. Oamenii de știință de la Boston College au stabilit, în urma unor analize complexe, că acest meteorit, denumit Northwest Africa (NWA) 13441 și descoperit în Algeria în 2019, are o vechime estimată la 1,27 miliarde de ani. Mai mult, compoziția sa chimică sugerează o origine dintr-un interior profund al planetei Marte, o zonă despre care cunoștințele noastre actuale prezentau o lacună semnificativă.
O fereastră spre trecutul marțian
Cercetătorii au utilizat tehnici izotopice radiogenice de înaltă precizie pentru a determina vârsta meteoritului NWA 13441. Rezultatele indică o cristalizare a rocilor în urmă cu aproximativ 1,273 miliarde de ani. Această datare este crucială pentru înțelegerea evoluției geologice a planetei Marte. Majoritatea meteoriților marțieni comuni, cunoscuți sub numele de shergottite, datează de sub 600 de milioane de ani. Între aceștia și cele mai vechi roci marțiene cunoscute, care ajung la 2,4 miliarde de ani, exista o pauză de aproape 1,8 miliarde de ani în înregistrările geologice. Meteoritul NWA 13441 umple, așadar, o parte din acest gol informațional uriaș, oferind perspective noi asupra activității magmatice și vulcanice de pe Marte într-o perioadă critică a istoriei sale.
Compoziție izotopică inedită
Analiza unui element rar, neodimul, care dispune de șapte izotopi, a scos la iveală un detaliu cu totul neașteptat. Compoziția izotopică a meteoritului NWA 13441 corespunde valorii inițiale a sistemului solar. Această caracteristică nu a mai fost observată până acum la nicio altă shergottit analizată. Oamenii de știință interpretează acest lucru ca o dovadă că o porțiune din interiorul profund al planetei Marte a rămas practic neatinsă de procesele planetare ulterioare, care au continuat pe parcursul a miliarde de ani de la formarea sa. Se crede că Marte s-a format foarte rapid, în mai puțin de 5 milioane de ani de la apariția sistemului solar. Lipsa unei tectonici a plăcilor, similară celei de pe Pământ, ar fi contribuit la conservarea acestor compoziții timpurii, nemodificate de-a lungul erelor geologice.
O nouă perspectivă asupra formării planetare
Descoperirea acestui meteorit marțian rar deschide noi căi de cercetare și oferă limite importante cu privire la procesele care au avut loc în sistemul solar timpuriu. Studiul, publicat în prestigioasa revistă Geochimica et Cosmochimica Acta, subliniază importanța continuării explorării spațiale și a analizei eșantioanelor aduse pe Pământ. Rocile marțiene ajung pe planeta noastră prin impacturi cosmice, care desprind fragmente de pe suprafața sau din interiorul Planetei Roșii. Până în prezent, numărul meteoriților marțieni identificați pe Pământ se ridică la aproximativ 400 de exemplare, fiecare reprezentând o piesă unică în puzzle-ul înțelegerii planetei vecine.
Sursa: Descopera
