România, încrezătorul într-un sistem de justiție zdruncinat de critici și suspiciuni
Tendințele de dezgust față de justiție din România se adâncesc, relevând o imagine sumbră asupra percepției publice privind funcționarea sistemului judiciar. Potrivit unui sondaj recent, realizat de INSCOP, aproape 7 din 10 români (70,5%) au o încredere foarte mică sau deloc în justiție, iar peste 67% percep sistemul judiciar ca fiind nenegociabil independent. Aceste cifre indică o deteriorare semnificativă a încrederii în instituție, un fenomen pe care experții îl analizau încă din anii anteriori și care pare să se confirme în contextul tumultuos al politicii și al justiției din ultimii ani.
Percepția scăzută asupra independenței justiției
Dincolo de cifrele privind încrederea, sondajul scoate în evidență și o percepție negativă asupra independenței sistemului de justiție. Mai mult de două treimi dintre respondenți, adică 67,4%, consideră că justiția nu funcționează liber de influențe politice sau de alte presiuni externe. Această situație este strâns legată de problemele cu care s-a confruntat sistemul în ultimii ani, inclusiv modificări legislative controversate și intervenții politice în numirea și activitatea magistraților, aspecte criticate vehement de organisme internaționale și de organizațiile societății civile.
De ce scade încrederea?
Situația nu poate fi înțeleasă doar din prisma politicii, ci și a percepției generale a cetățenilor asupra integrității și imparțialității justiției. O explicație majoritară a sondajului o constituie sentimentul de neîncredere și scepticism, alimentate de exemple de corupție, întârzieri în procesările dosarelor sau decizii judiciare controversate. În contextul perdelei de fum a unor cauze politice sensibile, cetățenii ajung să vadă justiția ca pe o instituție influențată mai mult de interese de moment decât de principiile legii și ale adevărului.
Apariția unei percepții negative în contextul actual
Crisisle politice și legislația modificată adesea cu intenția de a influența verdictele și dosarele sensibile au accentuat starea de neîncredere. În ultimii ani, reformele judiciare inițiate de diverse guverne au fost adesea aclamate de opoziție sau criticii sistemului, dar privite cu suspiciune de publicul larg. În această ecuație, reacțiile cetățenilor sunt de anticipat: dacă încrederea în justiție continuă să scadă, pot apărea consecințe pe termen lung asupra respektului pentru statul de drept și stabilitatea socială.
Perspectiva viitoare a sistemului judiciar
Învățați din aceste cifre și din percepția publicului, autoritățile trebuie să își regândească strategiile pentru a recâștiga încrederea. Reformele trebuie să fie transparente și să urmărească consolidarea independenței, dar și a integrității instituționale. În același timp, implicarea societății civile și a mediului academic în procesul de reformă poate duce la soluții care să reflecte dorința cetățenilor de a avea o justiție credibilă, imparțială și independentă.
Este evident că, pentru ca justiția să își recapete credibilitatea, va trebui să treacă peste provocări serioase și să-și reconstruiască încrederea de la rădăcină. Într-un moment în care percepția publică devine din ce în ce mai critică, e nevoie de măsuri concrete și de o transparență maximă pentru a evita adâncirea crizei de încredere, care poate avea consecințe durabile asupra funcționării normale a statului de drept.
