Maia Sandu a retrasă cetățenia moldovenească pentru oficiali din regiunea separatistă Transnistria
Președinta Maia Sandu a semnat, pe 25 februarie, un decret radical menit să întărească poziția Republicii Moldova în fața regimului separatist din Transnistria. Decizia vizează retragerea cetățeniei moldovenești pentru nouă persoane, printre care se numără și oficiali care au deținut sau încă păstrează funcții în această regiune contestată. Anunțul oficial a fost făcut de către administrația prezidențială, marcând o măsură clară de consolidare a suveranității statului și de combatere a influenței ruse în regiune.
Ce înseamnă retragerea cetățeniei pentru oficialii transnistreni
Retragerea cetățeniei moldovenești nu reprezintă, în mod oficial, doar o consecință administrativă, ci și un mesaj puternic privind poziția fermă a Chişinăului față de pretinsa independență a transnistrenilor. Dintre cei nouă indivizi aflați în vizorul autorităților moldovene, se numără şi Ruslan Mova, oficial care a fost desemnat drept “ministru de interne” în regiunea separatistă, aflată în proximitatea graniței cu Ucraina, și considerat una dintre figurile cheie în menținerea controlului Rusiei asupra zonei.
Această decizie survine pe fondul tensiunilor crescute din regiune, dar și al eforturilor constante ale Chişinăului de a-și reafirma suveranitatea asupra teritoriului transnistrean, unde, de peste trei decenii, un regim auto-proclamat controlează oficial o parte din teritoriul Republicii Moldova, susținut de Moscova. În ultimii ani, autoritățile moldovene au accentuat importanța combaterii influenței și a accesului necontrolat al oficialilor transnistreni în structurile Republicii Moldova.
Contextul geopolitic și reacțiile din presă
Decizia Maiei Sandu are loc într-un context geopolitic complicat. Actuala administrație de la Chișinău continuă politică de consolidare a poziției internaționale, fiind susținută în același timp de demersurile pro-europene și de eforturile de apropiere de organismele europene. Retragerea cetățeniei, în cazul unor oficiali considerați a fi aliați ai Moscovei, nu doar că servește ca un gest simbolic, ci întărește poziția Moldovei de a combate orice încercare de subminare a suveranității și integrității teritoriale.
Reacțiile din presa locală și internațională au fost mixte. Unii experți consideră această măsură ca fiind o demonstrație clară a determinării Moldovei de a-și apăra independența, în timp ce alții sugerează că soluția nu face decât să accentueze tensiunile în regiune, mai ales având în vedere prezența constantă a militarilor și influenței rusești în zona transnistreană.
Perspective și urmări
Deocamdată, oficialii moldoveni afirmă că această decizie nu va rămâne singulară și că urmează alte măsuri de consolidare a poziției statului în fața provocărilor din regiune. În timp ce autoritățile de la Chișinău încearcă să își întărească controlul asupra întregului teritoriu național, inclusiv asupra zonei transnistrene, Kremlinul a evitat să facă comentarii directe legate de această decizie.
Dincolo de valul de reacții politice, este evident că Republica Moldova se află într-un moment de răscruce, încercând să-și păstreze integritatea teritorială într-un context geopolitic tensionat. Cu accentul pus pe întărirea suveranității și pe combaterea influenței externe, vecinii și partenerii internaționali urmăresc cu atenție evoluțiile din regiune, potrivit pentru a evalua ce pași urmează în procesul complex de stabilizare și normalizare.
