Înalta Curte de Casație și Justiție a blocat pentru a treia oară în ultimele luni decizia Curții Constituționale în privința legii pensiilor magistraților, un proiect de lege parafată cu întregul spectru politic și susținut cu ardoare de Guvernul condus de Dorin Bolojan. Decizia, adoptată vinerea trecută, adaugă un nou capitol în incertitudinea legislativă legată de drepturile financiare ale justiției, în condițiile în care această lege reprezintă un punct de cotitură pentru modul în care magistrații își pot planifica pensiile și, implicit, pentru întreg sistemul judiciar.
Conflict juridico-politic. Cine blocază și de ce?
Decizia companiei ICCJ, semnată de președinta Lia Savonea, intervine într-unul dintre cele mai sensibile și contestate momente ale reformei pensiilor magistraților. În ultimii ani, legea pensiilor pentru cadrele judiciare a fost subiectul unor conflicte open între autorități. În vară, Guvernul Bolojan, răspunzând criticilor venite din partea sistemului judiciar și a populației, a trecut legea prin asumare de răspundere în Parlament, în încercarea de a evita blocajele legislative și contestările de amploare.
Însă, Curtea Constituțională a intervenit, amânând aplicarea legii, invocând necesitatea unei consultări avizate cu privire la compatibilitatea ei cu prevederile constituționale. La acea vreme, CCR a solicitat Evaluarea de către ICCJ, care a furnizat joi o expertiză suplimentară, sub semnătura Lia Savonea. Aceasta a fost interpretată de judecători ca un motiv pentru amânarea deciziei definitive, ceea ce a frustrat așteptările Guvernului și ale susținătorilor reformei.
Implicări și posibilități de evoluție pentru sistemul judiciar
Reacțiile din interiorul sistemului judiciar și ale coaliției de guvernare indică o stare de incertitudine crescută. Decizia ICCJ adâncește criza de credibilitate cu care se confruntă atât instituțiile judiciare, cât și cele politice, într-un moment în care lupta pentru controlul reformei pensiilor devine un simbol al luptei mai ample pentru influență și independență în domeniul justiției.
De partea cealaltă, procurorii și judecătorii critici ai legii susțin că această tergiversare subminează procesul de reformare a sistemului și adâncește decalajele între sistem și societate. În plus, apar semne tot mai clare că inițiativa Guvernului s-ar putea lovi de bariere constituționale, iar deciziile CCR vor fi decisive pentru clarificarea statutului legal al legii pensiilor.
În plus, având în vedere contextul politic în care se află țara, cu o coaliție fragilă și presiuni internaționale pentru transparență și stat de drept, nu este exclus ca această dispută juridico-politică să se întindă pe termen lung, cu efecte directe asupra încrederii publice.
Viitorul reformei pensiilor magistraților, suspendat pe termen nelimitat?
Deși, inițial, legea pensiilor magistraților a fost prezentată ca fiind o măsură de stabilizare pentru sistem, acum situația unora dintre cei vizați pare să stagneze, cel puțin temporar. Decizia Curții Constituționale, care pare să fie într-un con de umbră, devine simbolul bătăliei pentru influență în sistemul judiciar, dar și al încercărilor politice de a impune propriile priorități în domeniul pensiilor.
Așteptările sunt ca, în următoarele săptămâni, CCR să emită o decizie definitivă, iar Guvernul să fie nevoit să reanalizeze strategia de reformare a sistemului de pensii pentru magistrați. În acest moment, orice pas înainte depinde de dinamica deciziilor judecătorești și politice, astfel încât situația rămâne în aer, cu un impact pe termen lung asupra independenței justiției și a încrederii cetățenilor în sistem.
