Președinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a tras un semnal de alarmă cu privire la riscul reaprinderii inflației în zona euro, din cauza noului șoc energetic generat de închiderea Strâmtorii Hormuz. În același timp, Lagarde a solicitat guvernelor din Uniunea Europeană (UE) să ofere sprijin fiscal țintit pentru a proteja cetățenii vulnerabili, fără a agrava presiunile inflaționiste.
Noi turbulențe pentru economia europeană
Într-un discurs susținut la Berlin, Christine Lagarde a subliniat că actuala perioadă este marcată de o serie de șocuri succesive, de la pandemie și războiul din Ucraina până la criza energetică și creșterile tarifare. Închiderea Strâmtorii Hormuz, considerată „cel mai important punct de strangulare energetică din lume”, aduce noi amenințări la adresa economiei europene. Lagarde a menționat că, potrivit estimărilor, pierderea netă de țiței se ridică la aproximativ 13 milioane de barili pe zi, echivalentul a circa 13% din consumul global.
BCE monitorizează cu atenție evoluțiile, în contextul în care prețurile energiei nu au crescut încă suficient pentru a plasa economia în scenariul advers anticipat de bancă. Totuși, perspectivele rămân fragile, iar Lagarde a avertizat că scenarii mai sumbre sunt posibile. Impactul acestui nou șoc energetic depinde de durata conflictului și de reacția politicilor economice. Banca Centrală Europeană are în vedere două elemente cheie: durata perturbării și măsura în care prețurile mai mari la energie se vor transmite în inflația generală.
Recomandări pentru guvernele europene
Un aspect central al discursului a fost dedicat politicii fiscale. Lagarde a subliniat că guvernele se confruntă cu presiuni pentru a proteja populația, dar a avertizat că măsurile fiscale ample pot avea efecte nedorite. Reducerile de taxe și plafonările pot atenua inflația pe termen scurt, însă estompează semnalul de preț necesar pentru reducerea consumului de energie. Măsurile bazate pe venit pot stimula suplimentar economia.
Mesajul transmis guvernelor este clar: sprijinul trebuie să fie temporar, țintit și să păstreze semnalul de preț. BCE consideră că astfel de măsuri pot proteja persoanele vulnerabile, fără a agrava inflația sau a afecta stabilitatea financiară. O lecție importantă desprinsă din experiența anului 2022 este că măsurile fiscale extinse au atenuat temporar inflația, dar au slăbit semnalul de preț și au contribuit la prelungirea perioadei de inflație ridicată.
Politica monetară și perspectivele economice
În ceea ce privește politica monetară, BCE nu a anunțat schimbări imediate de direcție, dar a subliniat că va monitoriza cu atenție evoluțiile. Lagarde a reiterat angajamentul băncii de a menține stabilitatea prețurilor și de a readuce inflația la 2% pe termen mediu. Răspunsul de politică monetară va fi calibrat în funcție de evoluția perturbărilor energetice și de impactul acestora asupra inflației.
În concluzie, Christine Lagarde a evidențiat că evenimentele recente plasează economia europeană într-un context de incertitudine.
