Conform G4Media: Diferențe între Cernavodă și Kozlodui
Directorul Centralei Nucleare de la Cernavodă, Romeo Urjan, a subliniat, într-un interviu acordat Radio România Actualități, diferențele esențiale dintre instalația de la Cernavodă și cea similară din Bulgaria, de la Kozlodui. În timp ce centrala din România se confruntă cu probleme generate de debitul scăzut al Dunării, cea bulgărească reușește să funcționeze, deși și ea are propriile limitări.
Urjan a explicat că centrala nucleară de la Kozlodui funcționează cu un nivel al Dunării cu aproximativ 20 de centimetri mai scăzut decât cel necesar pentru funcționarea în parametri normali a unităților de la Cernavodă. Această diferență se datorează unui proiect diferit al instalației de răcire.
Soluții tehnice distincte
Centrala de la Kozlodui este amplasată direct pe Dunăre, în timp ce unitățile din România se află pe o derivație a Canalului Dunăre-Marea Neagră, ceea ce implică un debit inițial mai mic. Bulgarii dispun de o instalație de răcire dotată cu pompe masive, în trepte, capabile să asigure funcționarea chiar și la un nivel mai scăzut al apei. Cu toate acestea, directorul de la Cernavodă a avertizat că nici centrala de la Kozlodui nu este imună la fluctuațiile hidrologice; o scădere suplimentară de peste 20 de centimetri ar determina și acolo oprirea activității.
Oprirea reactoarelor, o procedură curentă
Romeo Urjan a reafirmat că opririle planificate sau neprevăzute ale reactoarelor nucleare nu reprezintă evenimente neobișnuite. El a menționat că, doar anul acesta, Unitatea 2 a înregistrat o problemă la un transformator electric, în timp ce Unitatea 1 se afla deja în oprire programată.
În mod obișnuit, centrala de la Cernavodă efectuează opriri de aproximativ 30 de zile anual, pentru realizarea întreținerii preventive. Este normal ca o unitate să fie oprită într-un an, iar cealaltă în anul următor. Situația în care ambele unități sunt oprite concomitent nu este, în sine, o excepție.
Această posibilitate a devenit mai vizibilă pe fondul crizei energetice actuale. Scăderea nivelului Dunării a afectat nu doar interconexiunile energetice și posibilitățile de import, ci și centralele hidroelectrice. Prin urmare, oprirea celor două reactoare de la Cernavodă a căpătat o amploare mai mare decât ar fi percepută în condiții normale, deoarece sistemul energetic național ar fi putut compensa mai ușor absența lor în alte perioade. Lipsa altor producători de energie a amplificat dificultățile actuale.
Repornirea rapidă în condiții favorabile
În cazul unei creșteri a debitului Dunării și a unei prognoze hidrologice favorabile, repornirea unui reactor nuclear se poate realiza rapid, în 24-48 de ore, în funcție de starea sa la momentul respectiv. Ulterior, la o creștere suplimentară a nivelului apei, și cel de-al doilea reactor poate fi repornit în același interval de timp.
Sursa: G4Media
