Tăierea normei de hrană ar putea afecta toți angajații bugetari
Propunerea secretarului de Stat la Finanțe, Daniela Pescaru, de a reduce norma de hrană a angajaților din sectorul public a stârnit controverse în cadrul coaliției guvernamentale. În urma unei ședințe desfășurate luni, 16 februarie, la Palatul Victoria, s-a discutat despre impactul acestei măsuri, estimat la aproximativ 2,4 miliarde de lei, inclusiv pentru militari și polițiști.
Kelemen Hunor, liderul UDMR, a confirmat că tăierea se va aplica “pentru toată lumea”. Această declarație ridică îngrijorări cu privire la viitorul resurselor destinate alimentației angajaților din instituțiile publice, având în vedere că aproape o treime dintre cei afectați provin din Ministerul Apărării și Ministerul de Interne.
Reacția ministrului Apărării: “Nu voi semna un astfel de document”
Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a reacționat rapid la această propunere, subliniind că nu va semna un document care elimină norma de hrană pentru militari. “Este o normală de hrană specifică, calorică, în funcție de activitate, pentru militarii Armatei Române, care a fost plafonată din 2017”, a declarat acesta. Miruță a argumentat că norma de hrană nu doar că întreține activitatea de popotă pentru 70% dintre angajații Ministerului Apărării, dar are și un rol esențial în pregătirea acestora pentru activități specifice.
Alegerile de buget sunt complexe, iar ministrul apără necesitatea de a găsi soluții sustenabile fără a sacrifica resursele destinate alimentației militarilor. “Reducerea cheltuielilor nu poate să vină din eliminarea normei de hrană sau din micșorarea salariilor”, a continuat el. Această poziție sugerează o diviziune clară între prioritățile Ministerului Apărării și cele ale Ministerului Finanțelor.
Coaliția guvernamentală în criză de idei
Decizia de a evalua normele de hrană vine în contextul în care Guvernul, condus de premierul Ilie Bolojan, caută feluri noi de a face economii la buget. Aceste măsuri sunt parte dintr-un plan mai amplu de reducere a cheltuielilor bugetare, care ar putea afecta și alte sectoare, inclusiv sănătatea și educația. De exemplu, ministerul Sănătății nu va mai aplica o tăiere de 10 procente la cheltuielile pentru personalul din spitale, însă va implementa criterii de performanță în cadrul sistemului sanitar.
Coaliția a decis, de asemenea, să acorde rectorilor din învățământul superior un termen suplimentar pentru reglementarea situației financiare, amânând tăierile de cheltuieli până în toamnă. Această flexibilitate, pe fondul discuțiilor aprinse despre normele de hrană, scoate la iveală o tensiune crescândă între prioritățile economice ale guvernului și nevoile de bază ale angajaților bugetari.
Într-un peisaj politic marcat de incertitudine, va fi esențial ca liderii să găsească un echilibru între bugetul de stat și bunăstarea angajaților publici. Continuarea dezbaterilor în jurul acestei propuneri va fi crucială în săptămânile următoare, mai ales că pozițiile diferite dintre ministrul Finanțelor și cel al Apărării sugerează un potențial conflict în cadrul coaliției.
